Legea falimentului personal, explicată de un avocat. Ce categorii de datornici nu pot beneficia de prevederile care intră în vigoare în luna august a acestui an

Deşi Legea nr. 151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice ar fi trebuit să între în vigoare pe 31 decembrie anul trecut, aplicarea actului se va face abia începând de la 1 august 2017. Ce soluţii aduce acest act normativ şi pentru cine, explică un avocat al Baroului Argeş.

Legea Falimentului Personal este actul normativ prin care persoanele fizice vor putea cere intrarea într-una dintre cele trei proceduri de insolvenţă, în situaţia ajungerii în incapacitate de plată. Mai exact, insolvenţa poate fi cerută dacă s-a depăşit cu 90 de zile data scadenţei unei plăti şi dacă nu există vreo posibilitate rezonabilă să îşi revină financiar în următoarele 12 luni, pentru a-şi onora contractele asumate şi să ducă în acelaşi timp un trai rezonabil.

"Cele trei proceduri de insolvenţă, sunt: insolvenţa pe baza planului de rambursare a datoriilor; lichidarea de active în procedură judiciară; procedura simplificată de insolvenţă", explică, pentru "Adevărul", avocatul Cătălin Gherzan.

Insolvenţa pe baza planului de rambursare a datoriilor

Prima dintre proceduri este posibilă dacă situaţia financiară a datornicului nu este total compromisă. Datornicul poate solicita Comisiei de Insolvenţă, deschiderea procedurii pe baza planului de rambursare a datoriilor.

"Datoriile pot însuma minim 15 salarii minime pe economie, calculate la data solicitării insolvenţei. De precizat că aceasta este o procedură administrativă, adică se stabileşte între Comisie şi datornic. În urma solicitării, Comisia poate lua două decizii: fie admite cererea de intrare în insolvenţă, dacă apreciază că sunt motive intemeiate ca datornicul să se poată redresa pe această cale, fie respinge cererea de intrare în insolvenţă în acest mod şi cere acordul datornicului să deschidă procedura judiciară a lichidării active sau a celei simplificate", explică specialistul.

În situaţia admiterii cererii intrării în insolvenţă pe baza planului de rambursare a datoriilor, debitorul împreună cu administratorul judiciar desemnat, stabileşte un plan de rambursare pe care este obligatoriu să îl aprobe şi creditorii, plan care va fi pus în executare pe o perioadă de cinci ani.
 

"Un fapt important este că de la data depunerii cererii, executările silite se suspendă pentru o perioadă de trei luni, iar la momentul aprobării planului de rambursare, toate măsurile de executare silită vor fi suspendate. Dacă însă nu se respectă planul de rambursare, se poate cere deschiderea procedurii pe bază de lichidare de active", spune avocatul.

În cazul în care prin planul de rambursare se stabileşte că apartamentul/casa familiei să fie scoase la vânzare pentru acoperirea plăţilor, prin dare în plată sau vânzare, iar debitorul doreşte să rămână în locuinţă, Comisia de insolvenţă stabileşte cuantumul chiriei, ţinând cont de disponibilităţile financiare ale debitorului, luându-se în considerare şi valoarea chiriei pentru locuinţele sociale din localitatea respectivă.

"Trebuie reţinut că planul de rambursare se stabileşte în cadrul unor şedinţe de conciliere, la care iau parte toate părţile implicate. Mediatori în cadrul acestor şedinţe sunt administratorii procedurii de insolvenţă. Fiecare dintre părţi suportă propriile cheltuieli efectuate cu participarea la şedinţele de conciliere", arată avocatul Cătălin Gherzan.

Lichidarea de active în procedura judiciară

În această a două procedură - lichidarea de active în procedură judiciară - poate ajunge acel datornic ce nu a respectat planul de rambursare sau datornicul a cărui situaţie financiară este total compromisă. În acestă situaţie, executările silite vor fi suspendate după ce instanţa a admis cererea de intrare în insolvenţă.

"Lichidatorul desemnat de instanţă va analiza, în această situatíe, care sunt datoriile persoanei fizice, va inventaria bunurile sale, va vinde tot ce poate fi vândut pentru a acoperi datoriile, iar la final va face un raport de închidere a procedurii. În situaţia neacoperirii integrale a datoriilor, datornicul va fi supravegheat câţiva ani, iar dacă va mai achita o parte din restanţă rămasă stabilită de către lichidator, vor fi sterşe şi restul obligaţiilor de plata", spune avocatul.

În normele de punere în aplicare a Legii falimentului personal se arată că: "În cazul în care debitorul, pe durata procedurii judiciare de insolvenţă, prin lichidarea activelor, în condiţiile art. 57 alin. (3) din Lege, intenţionează să contracteze noi împrumuturi, adresează, în acest scop, o cerere lichidatorului pentru procedura insolvenţei, urmând ca, după avizare, acesta să o transmită instanţei. Instanţa decide cu privire la cerere şi comunică de îndată hotărârea debitorului".

Procedura simplificată de insolvenţă

Ultimul tip de procedura - cea simplificată - poate fi aplicată unei persoane fizice dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult zece salarii minime pe economie, dacă nu are bunuri sau venituri ce pot fi urmărite în cadrul unei proceduri de executare silită şi dacă are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.

"Ca şi celelalte, şi această a treia procedură are caracter judiciar, ceea ce înseamnă că încuviinţarea intrării în insolvenţă trebuie dată de instanţă, iar executările silite vor fi suspendate de la momentul încuviinţării. Practic, datornicul este obligat, de la acest punct, să-şi plătească datoriile curente la timp, să nu se mai împrumute, să anunţe în fiecare an Comisia de insolvenţă cu privire la situaţia bunurilor sale, sau să anunţe dacă obţine venituri suplimentare de peste 50% din salariul minim pe economie faţă de nivelul declarat la momentul cererii de intrare în insolvenţă", explică avocatul.

De asemenea, datornicul va trebui să anunţe Comisia dacă moşteneşte, dacă primeşte cu titlu de donaţie sau intră în posesia unor bunuri sau servicii a căror valoare depăşeşte salariul minim pe economie.

Este bine de precizat că datornicii în insolvenţă nu vor scoate bani din buzunar pentru a-i plăti pe administratorii procedurilor de insolvenţă şi pe lichidatori. 

"Costurile aferente onorariilor administratorilor şi lichidatorilor pentru procedura insolvenţei se suportă de la bugetul de stat, din bugetul Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, prin bugetul Ministerului Economiei", se prevede în norme.

Cine nu poate beneficia de aceste prevederi

Trebuie precizat că nu oricine poate beneficia de prevederile legii falimentului persoanei fizice.

"Nu pot cere intrarea în insolvenţă cei care au fost concediaţi în ultimii doi ani din motive ce le sunt imputabile, cei care sunt apţi de muncă, dar nu au depus eforturi pentru a se angaja, cei care au făcut cheltuieli nenecesare şi care puteau să-şi dea seama că vor ajunge într-o situaţie financiară proastă, cei care au fost condamnaţi definitiv pentru evaziune fiscală, ori cei care au deja deschisă o procedura de insolvenţă", precizează avocatul.