„Ciuleandra“ lui Rebreanu, tradusă în italiană după 90 de ani. Dansul dionisiac pe care se dezlănţuia satul odinioară

„Ciuleandra“ lui Rebreanu,
tradusă în italiană după 90 de ani. Dansul dionisiac pe care se dezlănţuia satul odinioară

Ciuleandra - film de Sergiu Nicolaescu după romanul lui Liviu Rebreanu Sursa IMDB

Celebrul roman al lui Liviu Rebreanu, „Ciuleandra“, a fost tradus în italiană de o româncă, Alina Monica Ţurlea, în colaborare cu un coleg italian. În proiectele de viitor ale editurii din Milano mai sunt şi alte opere ale ilustrului scriitor, precum şi basmele lui Petre Ispirescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Romanul „Ciuleandra“, scris de Liviu Rebreanu, a fost publicat iniţial în anul 1927. După nu mai mult de trei ani, în 1930, a văzut prima traducere în limba italiană, la editura La Nuova Italia, Perugia-Venezia, în traducerea lui Venere Isopescu, cu prefaţa semnată de Giulio Bertoni. După 90 de ani de la această primă apariţie în limba italiană, editura Rediviva din Milano a reluat publicarea volumului cu o nouă traducere, semnată de Alessio Graziano Colarizi şi Alina Monica Ţurlea.

„Traducerea operei lui Rebreanu, «Ciuleandra», în italiană «La Ciuleandra», a fost o muncă solicitantă. Am avut nevoie de toată vigilenţa posibilă şi de inspiraţie. Este un sentiment puţin copleşitor să traduci nume mari precum Rebreanu, chiar dacă în spaţiul nostru ele sunt cunoscute. Cu atât mai mult, responsabilitatea pare şi mai mare“, spune traducătoarea.

Alina Monica Ţurlea a petrecut câteva luni cu această carte faimoasă, până a adus-o la o versiune finală, pe care a predat-o mai departe redactării, exact în perioada izolării în Italia. 

A fost o muncă de echipă, cartea fiind co-tradusă împreună cu Alessio Colarizi Graziani. Împreună au răsucit fiecare frază pe toate părţile, încercând să surprindă nuanţele şi fiecare joc de cuvinte. „Una peste alta, cred că am făcut o treabă bună împreună. Am încercat să ne ferim de calculul lingvistic, care ne-ar fi putut juca feste. Rebreanu a construit poveşti cu personaje şi fapte pe fundaţii solide şi în forme măreţe“, spune Alina Ţurlea.

Traducerea, un „proces dureros“

Întreaga acţiune din „Ciuleandra“ este construită în jurul lui Puiu Faranga, vlăstar al unei vechi familii aristocratice, care în mod iresponsabil îşi sugrumă soţia, pe frumoasa şi enigmatica Mădălina, devenită Madeleine.

Titlul operei poate fi privit din două unghiuri: exprimă, pe de o parte, nebunia dansului originar din Argeş, unde Liviu Rebreanu a locuit 14 ani, Ciuleandra fiind considerat un dans dionisiac în care fiecare dintre participanţi se dezlănţuie. Acest joc este, de asemenea, un dans al destinului, unde mulţi îşi găsesc sufletul-pereche.

Pe de altă parte, prin intermediul Ciulendrei, Puiu Faranga îşi arată adevărata personalitate şi scapă astfel, pentru un moment, de masca ce îi ascunde adevăratele simţiri.

Când vine vorba de cele mai dificile expresii de tradus din „Ciuleandra“, Alina Monica Ţurlea este de părere că atunci „când traduci, te afli în măruntaiele textului, un fel de Iona în burta balenei“.

„Poţi avea sentimentul că e imposibil să termini traducerea, fiindcă totdeauna rămân şi alte variante pentru un anumit cuvânt, frază sau secţiune. Când traduc nu o fac doar cu sufletul, ci şi cu mintea, cu corpul, cu dureri de cap, de ochi, de spate“, spune tânăra traducătoare. 

Traducerea a apărut la o editură din Milano FOTO: Facebook/ Lavinia Năstase

Alina Monica Ţurlea consideră că traducerea presupune un anumit suspans, mai ales atunci când întâlneşte dialoguri: „Reflecţia, cercetarea, trăirea, aproprierea de text până la identificarea cu el, sunt indispensabile acestei activităţi.“

De asemenea, verificarea oricărui nume propriu care apare în text, a oricărei coordonate de spaţiu, timp sau culoare locală e o muncă minuţioasă. Nu e uşor să stăpâneşti un text, să-i pătrunzi subtextul, să treci de la sensurile semantice la muzicalitate, respectând o anumită atmosferă, un stil - explică traducătoarea.

„Şi Puiu Faranga se afla într-o izolare“

„Ciuleandra“ a fost tradusă în perioada izolării cauzată de pandemia de COVID-19.

„Şi Puiu Faranga se afla într-o izolare, de altă natură, pentru alte motive. Astfel, traducerea operei lui Rebreanu a fost ca o enigmă pe care am încercat s-o dezleg, să respect întru totul spiritul originalului, cât şi litera sa. Ceea ce urmăresc în traducerile mele e să ofer cititorului un text cât mai fluent, cât mai atrăgător, şi nu mă abat de la sens, de la esenţă. E nevoie ca cititorul să fie răbdător şi curios, să se informeze asupra contextului, înainte de a citi traducerea acestei cărţi. Am folosit note de subsol pentru cuvinte ca «ciuleandra», «lăutari», «horă» tocmai pentru a veni în întâmpinarea cititorului italian care nu e atât de familiarizat cu literatura română“, spune Alina Monica Ţurlea. 

Acest proiect a fost stabilit împreună cu editura Rediviva din Milano, acolo unde a fost publicată cartea, în colecţia „Quaderni Romeni“.

„O cunoşteam pe doamna director Violeta Popescu, căreia îi mulţumesc pentru profesionalism şi devotament, şi totul a decurs firesc, natural“, mai precizează traducătoarea.

Legat de feedbackul primit la romanul tradus în italiană, Alina Ţurlea spune: „Din păcate, în Italia, ca în mai toate ţările europene, de când s-a declanşat pandemia, n-au mai fost organizate evenimente culturale, lansări de carte, întâlniri cu cititorii şi iubitorii de carte şi acest lucru a influenţat mult, cel puţin până acum, drumul acestei opere, care urma să fie prezentată la Salonul de Carte de la Torino“. 

Alina Monica Ţurlea povesteşte că mai sunt şi alte proiecte în derulare legate de traducerea unor opere ale lui Liviu Rebreanu. În acest moment sunt în pregătire ultimele detalii privind un alt proiect care va fi finanţat de Institutul Cultural Român din Bucureşti, basmele lui Petre Ispirescu, traducere ce va apărea la editura Besa din Italia, un proiect la care Alina va lucra împreună cu traducătoarea Silvia Shelyta.

A studiat la Roma şi la Sorbona 

Născută în 1979, Alina Monica Ţurlea s-a stabilit în Italia la începutul anilor 2000. Absolventă a Facultatii de Limbi şi Literaturi străine, la Universitatea „La Sapienza“ din Roma, şi-a continuat studiile şi a obţinut o diplomă în ştiinţe lingvistice, literare şi de traducere, precum şi o bursă de studii la Universitatea Sorbona din Paris. A publicat, în 2019, la editura Aletti Editore, un volum de poezii, „La mia Quintessenza“, şi a participat la realizarea mai multor antologii. Colaborează cu diferite platforme jurnalistice italiene, precum „Abitare a Roma“, şi reviste de cultură, ca „Orizzonti culturali italo-romeni“. 

Alina Monica Ţurlea, unul dintre cei doi traducători ai faimosului roman FOTO: arhiva personală

Vă mai recomandăm şi:

Vinul făcut de Rebreanu din dragoste pentru soţia Fanny, „resuscitat“ la Ştefăneşti. Povestea singurei crame din România complet autonome energetic

După ce ai vizitat Toscana, nimic niciodată nu va mai fi la fel


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările