Efectul Gloria, apariţia cu aură de înger de pe Ceahlău. Fenomenul rar este numit şi Spectrul Brocken

Efectul Gloria, apariţia cu aură de înger de pe Ceahlău. Fenomenul rar este numit şi Spectrul Brocken

Un fenomen rar, care mai este intitulat Spectrul Brocken sau Efectul Gloria, a fost surprins în masivul Ceahlău de către o împătimită a muntelui.

Ştiri pe aceeaşi temă

Masivul Ceahlău este unul dintre cele mai vizitate obiective
turistice din zona Moldovei, o incursiune spre creste, fie vară, fie iarnă, oferind, dincolo de peisaje neasemuite, şi alte surprize. 
 
Capre neagre căţărate pe piscuri ce taie răsuflarea, ţipete ale unor păsări de pradă, care plutesc lin, lăsându-se duse de curenţi, un apus sau un răsărit de soare, marea alpină - când piscurile rămân vizibile, iţindu-se din ceaţă sau nori. 
 
Şi mai sunt şi alte fenomene, care, odată surprinse, pot face ca o banală ascensiune să devină una memorabilă şi de neuitat. 

Zilele trecute, o împătimită a muntelui din Piatra Neamţ, Anca Irina Enache, care a uitat şirul drumeţiilor în acest masiv, dar şi în altele din ţară, a fost martora unui fenomen rar. 
 
I se se mai spune Efectul Gloria, Spectrul Brocken, Stafia proiectată pe nor sau Stafia proiectată pe cer. 

„Vineri, pe 7 ianuarie 2022, am văzut şi Efectul Gloria. A fost oarecum straniu. Era proiecţia mea la apus, aveam în spate soarele, pe un nor de ceaţă disipată. Tot mai vedeam postări cu aşa fenomen dar uite că am fost răsfăţată de Natură!“, a declarat, pentru Adevărul.ro, Anca Enache. 
 

Anca Enache, o împătimită a ascensiunilor pe munte FOTO Facebook

Termenul Spectrul Brocken“ derivă din germanul Brockengespenst şi nu este altceva decât un fenomen optic, care a „împrumutat“ denumirea de la un vârf de 1.142 metri din masivul german Hartz. Este umbra mărită a unui obiect sau a unei siluete, privită din vârful unui masiv şi în direcţia opusă soarelui, situată deasupra norilor formaţi din picături de apă uniforme sau deasupra ceţii. 
 

A observat şi Piramida holografică 

Umbra siluetei poate fi înconjurată de un cerc luminos. Pentru a vedea umbra, trebuie ca soarele să fie în spate, o perspectivă largă, cum ar fi cea din vârful unui munte şi să fie ceaţă sau nori în partea inferioară. Cu cât pătura de nori se află mai jos, cu atât umbra va apărea mai mare, iar mişcarea continuă a norilor va face ca ea să se mişte, dând impresia că este vie. Formarea se datorează picăturilor care difuzează lumina soarelui, creând fenomenul colorat de dispersie. 
 
„Răsfăţaţi“ de fenomenul menţionat erau şi membrii unui grup de turişti, se pare din Bucureşti, care ajungeau pe Ceahlău în iunie anul trecut. Erau la cabana Dochia, la cota 1.800, umbra unuia dintre ei fiind proiectată pe un nor. Într-un foarte scurt filmuleţ, se aude cum cineva dintre cei care au observat neobişnuita siluetă întreabă ce se vede, urmează apoi discuţii neinteligibile, ultima replică fiind „să
aşteptăm să mai iasă soarele“. 
 
Vârful Toaca, iarna FOTO Facebook Anca Enache
 
Revenind la Anca Enache, tot pe data de 7 ianuarie 2022, a fost martora altui fenomen unic, unul care se petrece numai în Ceahlău, Piramida holografică, o proiecţie de umbre ale vârfurilor din masiv. „Era în jurul orei 15.30 şi eram pe vârful Toaca (1904 metri - n.red.). Era clar, senin. S-a văzut către Buhalniţa (sat în comuna Hangu - n.red.)“. 
 

Adolescenţi „temerari“, opriţi la timp 

De regulă, piramida, o fantastică imagine tridimensională, căreia i se mai zice şi Piramida spaţială, are o intensitate maximă în luna august, când se celebrează sărbătoarea Schimbării la Faţă. Este o 
compunere de patru umbre şi poate fi observată doar de către cei care urcă la vârful Toaca. Dincolo de mituri şi legende, fenomenul are şi el o explicaţie ştiinţifică. 
 
Toaca are formă de piramidă regulată cu baza un pătrat, iar sub acţiunea razelor solare dinspre
est, are o umbră în formă de triunghi isoscel. Stânca Piatra Ciobanului, fiind mai mică şi mai joasă, face altă umbră, la fel Piatra Vulcanului şi Panaghia. Peste toate acestea se suprapune lumina ce trece prin şaua muntelui, iar pe 6 august, datorită poziţiei soarelui, umbrele se unesc la vârf şi se creează o imagine tridimensională, ca holograma unei piramide. 
 
Apus de soare pe Ceahlău FOTO Facebook Anca Enache
 
La sfârşitul anului trecut, Anca Enache, care are o afacere în Piatra Neamţ, a fost „protagonista“ altei întâmplări. Pe 19 decembrie urca iar pe Ceahlău, aflându-se la baza unui traseu şi a fost abordată de
membrii unui grup format din patru băieţi şi o fată. Doreau să ajungă la Toaca, deşi erau îmbrăcaţi sumar, în geci subţiri şi cu adidaşi în picioare. 
 
„Cel cu geacă portocalie îmi iese în întâmpinare şi mi se adresează: «Hei, bună! Vrem şi noi să urcăm
pe vârful Toaca!». Eu zic, uitându-mă la cum erau îmbrăcaţi (mai ales la picioarele lor): «Aşa, cu gleznuţele goale? Aveţi mănuşi, beţe, căciuli, cagule?". Îşi dădeau coate de-acu'! I-am îndrumat să
meargă în staţiunea Durău“, a povestit pietreanca. 
 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările