Ce au decis judecătorii la cererea de mutare a Cheilor Bicazului în secuime. Sentinţă este irevocabilă

Publicat: 13.01.2021 18:59

Ultima actualizare: 02.08.2022 16:07

Cheile Bicazului sunt un obiectiv turistic de interes major în România FOTO Pinterest.com

Dosarul care avea ca obiect Cheile Bicazului, un litigiu de graniţă între judeţele Neamţ şi Harghita, a fost soluţionat definitiv, sentinţa fiind pronunţată astăzi, 13 ianuarie 2021, de către judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti.

Magistraţii de la Curtea de Apel Ploieşti au respins contestaţiile în anulare ale CJ Harghita ca inadmisibile, Cheile Bicazului rămânând în Neamţ.

„Admite excepţia inadmisibilităţii contestaţiilor. Respinge contestaţiile în anulare ca inadmisibile. Obligă contestatorii, municipiul Gheorgheni şi UAT Judeţul Harghita la plata către intimata Comuna Bicaz-Chei a sumei de 8.000 lei, câte 4.000 lei fiecare. Irevocabilă“, se precizează în sentinţă.

„Este o victorie normală, zic eu, o victorie firească, în urma demersurilor întreprinse pentru a ne apăra cât mai bine în instanţă dreptatea. Justiţia şi-a spus cuvântul şi e o victorie, consider eu, pentru toţi nemţenii. Vreau să le mulţumesc tuturor celor cu care am colaborat pentru a ajunge la obţinerea acestei sentinţe favorabile. Au dovedit că sunt adevăraţi profesionişti, dar, mai ales, că îşi iubesc judeţul pe care îl reprezintă“, a declarat prefectul de Neamţ, George Lazăr.

Procesul pentru stabilirea graniţei dintre judeţele Neamţ şi Harghita, în fapt pentru administrarea unui obiectiv turistic de mare interes în România, Cheile Bicazului, unul pierdut de către cel care l-au intentat, fusese redeschis de Csaba Borboly, în octombrie 2010.

Preşedintele CJ Harghita depusese o contestaţie în anulare împotriva deciziei Curţii de Apel Ploieşti, din iunie anul trecut, prin care judeţul Neamţ, prin comuna Bicaz Chei, îi era reconfirmat dreptul de administrare a Cheilor Bicazului. De altfel, acest demers al oficialului harghitean era anunţat imediat după soluţia magistraţilor prahoveni, care declara presei ungare că nu au fost luate „în considerare probe cu valoare 100%“.

Procesele dintre cele două judeţe durează de circa 11 ani, iar pe 25 iunie 2020, Curtea de Apel Ploieşti a decis, prin sentinţă definitivă şi irevocabilă, că celebrul defileu şi cele 700 de hectare din împrejurimi aparţin comunei Bicaz Chei, adică trec în administrarea CJ Neamţ.

Aceasta era soluţia în litigiu, după ce oficialii din Neamţ contestaseră sentinţa Tribunalului Prahova, din 12 iunie 2019, prin care zona Cheilor Bicazului fusese „mutată“ în Secuime. Cu acest lucru nu era de acord Csaba Borboly, preşedintele CJ Harghita.

O sentinţă dată în baza unei HG care stabilea reţeaua de drumuri naţionale

La debutul litigiilor, conducerea CJ Harghita şi Primăria Gheorgheni susţineau că zona Cheilor Bicazului le aparţine, deoarece ar fi făcut parte prin tradiţie din aşa-zisul Ţinut Secuiesc. În 1998, oficiile de cadastru din cele două judeţe au încheiat un proces-verbal conform căruia aria defileului aparţine comunei nemţene Bicaz Chei, actul a fost semnat de ambele părţi, dar s-a ajuns în situaţia ca diverşi oficiali din Harghita să ceară anularea documentului, de unde şi multitudinea de litigii.

În procesul din 2019, Tribunalul Prahova anula procesul-verbal şi stabilea alt hotar, lucru contestat de Oficiul Cadastru Neamţ, Consiliul Judeţean, Prefectura şi Primăria Bicaz Chei. Iar Curtea de Apel Ploieşti a desfiinţat, ca neconformă, sentinţa anterioară, prin care Cheile Bicazului aparţineau în totalitate de Harghita, adică defileul era „mutat“ în administrarea municipiului Gheorgheni.

Litigiul pentru stabilirea graniţei dintre judeţe durează de aproximativ 11 ani, mai toate procesele fiind intentate de reprezentanţii Harghitei sau de Primăria Gheorgheni. În motivarea primei instanţe se invoca drept „act relevant“ HG 540/2000 (care stabilea reţeaua de drumuri naţionale) şi nu Legea 2/1968, ce stabilea traseele de hotar fixate cu ocazia delimitării teritoriului administrativ al României.

„E surprinzător, pentru că judecătorii s-au orientat după o hotărâre din 2000, privind «aprobarea încadrării în categorii funcţionale a drumurilor publice». Hotarul care a fost aşa şi pe timpul regiunilor, când era hotar între fosta Regiune Autonomă Maghiară Mureş şi Regiunea Bacău (din care făcea parte şi Neamţul - n.r.)“, susţinea Simion Stâncel, şeful Oficiului de Cadastru Neamţ.

Primarul de la Gheorgheni, Janos Mezei, afirma că şi-a dat seama cu câţiva ani în urmă că ceva era în „neregulă“ cu limitele dintre cele două judeţe, care ar fi fost modificate. Cu această susţinere nu era de acord primarul din Bicaz Chei, Gheorghe Oniga, care preciza că delimitarea s-a făcut în 1998, iar procesul verbal încheiat atunci a fost semnat de ambele părţi, ajungându-se apoi ca cei din Harghita să-şi conteste propriul document:

„Litigiul a apărut de la o grăniţuire din 1998, lucrare făcută de oraşul Gheorgheni. S-a intocmit un proces verbal atunci, s-a făcut o grăniţuire cu o firmă specializată din Miercurea Ciuc, am semnat şi noi, ca vecini, au semnat şi ei, ca vecini şi până la urmă şi-au contestat propriul proces verbal. Cu câţiva ani în urmă şi-au atacat în instanţă propriul lor proces verbal, incheiat şi făcut de ei“.