Invazia gunoaielor, filiera Bihor. Firmele importă deşeuri drept marfă „second-hand“. Ce spune Mediul despre fenomen
0
Cum în majoritatea Uniunii Europene, tona de gunoi depăşeşte preţul de 500 euro, afaceriştii străini şi români au găsit o nouă metodă de a face bani: aduc deşeuri în România, fără scrupule.
O legislaţie permisivă face ca România să fi devenit noua groapă de gunoi a Europei, în materie de produse second-hand. Cu un preţ de dumping, de 17 euro pe tona de gunoi depozitat, România şi-a deschis practic graniţele, în locul Chinei, pentru containerele cu deşeuri, importate drept marfă la mâna a doua. Cum în majoritatea Uniunii Europene, tona de gunoi depăşeşte preţul de 500 euro, afaceriştii străini şi români au găsit o nouă metodă de a face bani: aduc deşeuri în România, fără scrupule.
GALERIE FOTO CU GUNOAIELE IMPORTATE
Procurorii români spun că afacerea depăşeşte ca amploare traficul de droguri, crescând exponenţial în ultimii ani.
Constanţa, care primeşte containere cu gunoaie prin poarta maritimă, a fost locul unde anchetatorii au arătat anvergura fenomenului.
Bihorul este următorul judeţ unde autorităţile fac publică, la solicitarea „Adevărul“, situaţia gunoaielor aduse ca marfă second-hand.
Civilizatul Vest, preş pentru gunoaie
Un raport al Gărzii de Mediu Bihor, transmis la solicitarea „Adevărul“, arată că prin punctele de trecere ale frontierei din Bihor (Borş şi Salonta, în principal) au intrat în ultimele luni peste 520 de transporturi cu peste 1500 de tone de deşeuri, cauciucuri, electrocasnice, haine şi încălţăminte second-hand. Sunt mii de tone de cauciucuri, electrocasnice, haine şi încălţăminte second-hand, care în cel mai scurt timp vor deveni gunoaie fiind, în cele mai multe cazuri, abandonate pe ascuns.
Peste 1500 de tone de deşeuri au intrat în România, în ultimele luni, ca produse second hand FOTO: Garda de Mediu Bihor
Astfel, conform unui Ordin al Prefectului Bihor dat în luna iulie, comisarii Gărzii de Mediu Bihor şi specialiştii Poliţiei de Frontieră Bihor au făcut mai multe inspecţii la toate transporturile conţinând mărfuri second-hand şi deşeuri, pe sensul de intrare în ţară, contabilizând până pe 8 septembrie un număr de 546 transporturi, dintre care 520 au primit permis de intrare.
Doar în cursul lunilor iulie şi august, pe teritoriul României au intrat 1.577 tone de mărfuri, dintre care 979,816 tone reprezentau deşeuri introduse în vederea reciclării sau valorificării. Restul au fost diverse bunuri, haine second hand, ajutoare umanitare, materii prime, echipamente electrice second-hand.
„Pentru transporturile de deşeuri sau mărfuri permise a intra în ţară şi care prezentau documente corespunzătoare, dar modul de reciclare sau valorificare nu a fost cert, au fost notificate comisariatele judeţene de destinaţie pentru efectuarea verificărilor la descărcare“, se precizează în documentul Gărzii de Mediu.
Tone de pantofi şi haine uzate
Din mărfurile sosite la graniţă, la firme din judeţul Bihor s-a permis intrarea a unor cantităţi uriaşe de mărfuri second-hand: 4 transporturi cu 8.000 kilograme de vitrine frigorifice second hand; 14,9 tone de textile second hand către o firmă din Aleşd; alte 4000 kilograme la o firmă din Oradea; 6.000 kilograme de încălţăminte la o firmă din Lugaşu de Jos; 24,4 tone de textile pentru o societate comercială din Leş; 22,7 tone de vâscoză topită pentru o fabrică de cosmetice din Aleşd; 10,9 tone de anvelope second hand reutilizabile pentru o firmă din Ştei. Şi acestea sunt doar câteva dintre transporturile mai mari.
Peste 1500 de tone de deşeuri au intrat în România, în ultimele luni, ca produse second hand FOTO: Garda de Mediu Bihor
Problema este că toate aceste produse „second-hand“ ajung în scurt timp gunoaie şi sunt abandonate, ori de reprezentanţii firmelor care nu le pot vinde, ori de cumpărători care le folosesc o lună-două, apoi le aruncă, după cum explică şi comisarul şef al Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu.
„Am găsit o cantitate uriaşă de haine şi pantofi second-hand anii trecuţi, aruncate lângă barajul din localitatea Lugaşu de Jos, de pildă, unde există o firmă care se ocupă cu aşa ceva”, spune Şerbănescu. Sunt însă şi firme care, în acte, importă materiale second-hand, dar în realitate aduc gunoaie, aşa cum comisarii de mediu au depistat în ultimii ani în localităţile Ineu, Vadu Crişului şi Sâniob. "Problema este că aceste produse intră ca marfă. Iar noi nu mai avem niciun control asupra lor. Adică ajunge la firmă o cantitate X, în kilograme. În magazine ajung la bucată. Ce se întâmplă cu cele care nu mai ajung la vânzare, nu avem cum verifica", explică şeful Gărzii de Mediu Bihor.
Întoarse din drum
În plus, există cazuri în care la graniţă sunt găsite transporturi cu documente care ulterior se constată a fi false sau completate incorect, cu cantităţi de materiale second-hand sau alte bunuri abandonate în străinătate.
„Acesta este şi motivul pentru care, în Bihor, se fac aceste controale mixte, dispuse de prefectul Judeţului, Dumitru Ţiplea. Mulţumită acestor controale, în ultimele luni au fost identificate reţele organizate care importă deşeuri. S-au verificat toate documentele, destinaţia şi chiar societatea comercială destinatară, în cazul unor deşeuri aduse sub pretextul reciclării, de pildă, dacă are capacitatea efectivă de a face acest lucru“, susţine Sever Şerbănescu, comisarul şef al Gărzii de Mediu Bihor. Dacă s-au găsit neconformităţi, transportul a fost întors din drum.
Peste 1500 de tone de deşeuri au intrat în România, în ultimele luni, ca produse second hand FOTO: Garda de Mediu Bihor
Doar în perioada iulie-septembrie a.c. au fost identificate un număr de 26 transporturi care nu corespund normelor legale în vigoare şi nu respectă prevederile Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului privind transferurile de deşeuri, pentru care nu s-a permis intrarea pe teritoriul României sau ieşirea de pe teritoriul României.
Schimbaţi legea!
Pentru a preveni intrarea deşeurilor în ţară, directoarea Ageniei de Protecţia Mediului Bihor, Sanda Mercea, şi comisarul şef al Gărzii de Mediu Bihor, Sever Şerbănescu, au întocmit o serie de propuneri de modificări legislative, care a fost înaintat ministrului Mediului, pentru modificarea legislaţiei (vezi documentul).
Una dintre ele prevede, de pildă, limitarea accesului de intrare în ţară a deşeurilor la un singur punct de trecere, pentru fiecare judeţ, unde controlul să fie asigurat de personal din partea Poliţiei de Frontieră, dar şi a Gărzii de Mediu.
De asemenea este solicitată asprirea legislaţiei pentru intermediari – cei care transferă deşeurile spre fabricile de reciclare – care nu sunt controlaţi eficient, precum şi în cazul aşa-numitelor depozite de stocare temporară a deşeurilor nepericuloase, pentru care legislaţia de acum este la fel de permisivă. Autorităţile de mediu solicită ca acestea să fie depozitate pe platforme din material impermeabil, care să permită reţinerea scurgerilor sau canalizarea acestăra într-un bazin. „Am cerut, în plus, să fie autorizate doar centrele de colectare aflate la o distanţă suficient de mare pentru a evita disconfortul populaţiei, ca acestea să fie obligatoriu împrejmuite astfel încât să nu polueze vizual şi să aibă căi de acces obligatoriu pentru prevenirea şi stingerea incendiilor“, a mai spus comisarul-şef Şerbănescu.
Ce zice ministrul Mediului
Propunerile au fost înaintate ministrului Mediului Tánczos Barna, prin intermediul prefectului Dumitru Ţiplea, încă din luna iulie, când acesta a făcut o vizită în Bihor, însă până în prezent, singurele îmbunătăţiri aduse sunt cele la Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor care, începând din 26 septembrie, prevede amenzi mult mai mari pentru persoanele fizice şi juridice prinse încălcând actul normativ.
O schimbare în bine ar constitui, însă, modificarea procedurilor de autorizare a centrelor de colectare, a firmelor de reciclare ori pentru societăţile comerciale care importă produse second hand. Propunerile în acest sens nu au fost încă adoptate, chit că, în vară, Tánczos a ţinut să precizeze că apreciază documentul primit, şi chiar că i-ar fi plăcut ca asemenea propuneri să fie transmise fără a fi nevoie de intervenţia prefectului.
Până acum, însă, acest lucru nu s-a întâmplat.
Vă recomandăm şi:
Cum funcţionează softul de spionaj Pegasus, cum poţi vedea dacă eşti „pândit” prin telefon
Se încarcă comentariile...
