Tunul imobiliar de sute de mii de euro al Bisericii, înainte de pandemie. Teren ultracentral din Iaşi, luat de Guvern de la militari şi cedat clericilor

Consiliul Judeţean (CJ) Iaşi a dat în judecată Guvernul României şi cere anularea unei hotărâri de retrocedare realizată în favoarea Bisericii. Autorităţile judeţene susţin că retrocedarea afectează buna desfăşurare a două instituţii militare: Serviciul de Apărare Civilă din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrul Militar Zonal.

Litigiul dintre CJ Iaşi şi Guvernul României vizează o decizie de retrocedare emisă de Comisia specială de retrocedare a unor bunuri care au aparţinut cultelor religioase din România. Decizia a fost luată în februarie 2020 şi prevede retrocedarea în natură în favoarea Mănăstirii Bucium a unui teren de 520,27 de metri pătraţi.

Terenul este situat în centrul Iaşului, pe strada Petru Movilă, şi se află în curtea unui ansamblu unde funcţionează în prezent cele două instituţii militare. În cererea adresată justiţiei, CJ Iaşi arată că restituirea în natură a terenului de pe strada Petru Movilă ar afecta atât funcţionarea ISU, cât şi pe cea a Centrului Militar Zonal.

„Terenul retrocedat este absolut necesar utilizării normale a imobilelor - clădiri transmise către ISU Iaşi - Serviciul de Apărare Civilă şi Centrul Militar Zonal, acestea fiind destinate desfăşurării misiunilor de apărare şi protecţie civilă gestionate de personalul ISU, la nivelul judeţului Iaşi“, se arată în acţiunea CJ.

Autorităţile judeţene mai arată în acelaşi document că, în spaţiul folosit de pompieri în acea zonă, se efectuează misiuni de decontaminare a autospecialelor care transportă pacienţi posibil a fi contaminaţi cu diferite virusuri. „Aici, ambulanţele pot ajunge în timp operativ de la principalele unităţi spitaliceşti, după predarea pacienţilor, în spaţiul la care se face referire, aici pot fi decontaminate şi de aici, retrimise la misiuni specifice“, mai arată CJ Iaşi. Explicit, autoritatea judeţeană arată că retrocederea ar duce la „imposibilitatea funcţionării comandamentului Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă“. 

Serviciul de Protecţie Civilă al ISU Iaşi 
 

Reprezentanţii Mitropoliei susţin însă că, de fapt, retrocedarea nu va afecta activitatea ISU. „Dacă va avea câştig de cauză până la capăt, Mănăstirea Bucium va primi terenul de 520,27 mp în natură şi măsuri reparatorii în echivalent pentru suprafaţa de 30,90 mp. Prin această retrocedare nu va fi afectată funcţionalitatea clădirii care găzduieşte comandamentul ISU întrucât această clădire nu face subiectul retrocedării“, a precizat Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. 

Istoria retrocedării 

Mănăstirea Bucium încearcă să obţină acel teren încă din 2006, atunci când a formulat prima cerere de retrocedare. Comisia din cadrul Guvernului s-a opus însă, în 2016, motivând că mănăstirea nu a dovedit dreptul de proprietate. 

În 2017, Mănăstirea Bucium, reprezentată de mitropolitul Teofan, a contestat în instanţă actele administrative prin care Guvernul a refuzat retrocedarea. A urmat un proces judecat într-un an şi jumătate, la Curtea de Apel Iaşi. În timpul său, clericii au invocat în instanţă un testament din 1894 prin care Catinca Bălănescu a donat Schitului Românesc Podromul, de la Muntele Athos, mai multe imobile, printre care şi cel ce avea să le fie retrocedat 126 de ani mai târziu. 

Centrul Militar Zonal 
 

Curtea de Apel Iaşi a considerat că documentele de la dosar demonstrează că Mănăstirea Bucium este succesoarea în drepturi a acelui schit, dând câştig de cauză clericilor pe 27 decembrie 2018. Atipic procedurilor judiciare de acest gen, Guvernul nu a mai formulat recurs împotriva deciziei, care a rămas definitivă la începutul anului 2019. 

„Pe parcursul judecăţii, Mănăstirea Bucium a administrat probe suficiente şi pertinente care au format convingerea, atât judecătorilor, cât şi Comisiei Speciale de Retrocedare, că este îndreptăţită la retrocedarea imobilului, adică a terenului“, a mai precizat Constantin Sturzu. În baza acelei sentinţe, comisia din cadrul Guvernului a emis o nouă decizie, pe 13 februarie 2020, de această dată favorabilă Mănăstirii Bucium, căreia i s-a retrocedat în natură terenul de 520 mp amintit. Prin aceeaşi decizie s-au dispus măsuri reparatorii „în echivalent“ pentru o altă suprafaţă, de 30,9 mp, care nu poate fi retrocedată fizic.

În zona, terenul se vinde şi cu până la 1.250 de euro pe metru pătrat, potrivit agenţilor imobiliari.