FOTO VIDEO Incursiune în pădurile seculare ale Dobrovăţului, locul ales de Ştefan cel Mare pentru ultima ctitorie

FOTO VIDEO Incursiune în pădurile seculare ale Dobrovăţului, locul ales de Ştefan cel Mare pentru ultima ctitorie

Mânăstirea Dobrovăţ FOTO Adevărul

Zona Dobrovăţ, aflată lângă Iaşi, oferă turistului privelişti cu păduri de foioase şi conifere întinse pe mii de hectare, încadrate ca rezervaţii faunistice şi arboricole. Pe un deal al comunei se găseşte Mănăstirea Dobrovăţ, considerată drept una dintre cele mai frumoase ctitorii ale domnitorului Ştefan cel Mare. Un nou reportaj din cadrul celei mai frumoase campanii ”Adevărul” - ”125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă”.

Ştiri pe aceeaşi temă

Iaşiul rural are un potenţial de frumuseţe greu de bănuit într-o zonă considerată, cel puţin la nivel statistic, drept una dintre cele mai sărace din ţară. Cei care se arată reticenţi la recomandările oamenilor locului în privinţa spectacolului vizual unic din pădurile Dobrovăţului pot scăpa ocazia unei excursii memorabile.

Cum pleci dinspre Iaşi spre Vaslui, drumul spre Dobrovăţ coteşte spre dreapta, la 15 kilometri de centrul Capitalei Culturii. Altădată hulită de şoferi, şoseaua către inima comunei s-a mai îmblânzit, aşa că vă puteţi bucura de frumuseţea locurilor fără să mai aveţi grija gropilor. De piatră să fii şi tot ţi se înmoaie picioarele când, rătăcind pe serpentinele care străbat pădurea, priveşti copacii atât de înalţi, încât par să nu se mai termine.

Din loc în loc, panouri verzi cu inscripţii de vopsea albă îţi aduc aminte că trebuie să ai grijă să nu deranjezi liniştea animalelor. Pădurea te răsplăteşte, în schimb, cu un spectacol grandios. Frânturi din razele soarelui se luptă cu desişul crengilor arborilor seculari, dar nu izbutesc să atingă pământul.

Oficiali ai Direcţiei Silvice din Iaşi se laudă că pădurile Dobrăvăţului adăpostesc cel mai consistent fond cinegetic din judeţ şi unul dintre cele mai apreciate din ţară. Nu e de mirare de ce Nicolae Ceauşescu a dat dispoziţie în 1962 să se construiască la Poieni, localitate aflată pe drumul spre Dobrovăţ, o cabană de vânătoare considerată, de asemenea, una dintre cele mai frumoase din România.

 
Foto
 
Foto
 

Elena şi Nicolae Ceuşescu au poposit acolo în toamna anului 1989, cu doar trei luni înainte de Revoluţie, cabana de la Poieni fiind locul de vacanţă preferat al cuplului. În împrejurimile construcţiei ridicate în mijlocul pădurii de foioase a fost amenajat un parc dendrologic cu numeroase specii de arbori. În afara acestuia, pot fi admiraţi stejari bătrâni de 200 de ani, după cum spun îngrijitorii cabanei.

Şi astăzi ajung la Poieni anual zeci de vânători străini care plătesc mii de euro pentru a vâna cerbi, căpriori, mistreţi, iepuri, fazani, potârnichi sau prepeliţe. Cabana poate fi închiriată şi de către turişti români, dar doar prin negociere directă cu responsabilii de la Direcţia Silvică Iaşi.

Şi sediul Ocolului Silvic Dobrovăţ este un punct de atracţie turistică. Cu o arhitectură deosebită, construcţia datează de pe vremea Regelui Carol I.

La Mănăstirea Dobrovăţ se ajunge de la Poieni după un drum cu maşina de încă câteva minute. Singura ctitorie a voievodului Ştefan cel Mare rămasă intactă în judeţul Iaşi, mănăstirea a fost construită între anii 1503-1504. Istoria lăcaşului stă scrisă în piatră la intrarea în biserică: „Binecredinciosul Domn, Io Ştefan Voievod, din mila Lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan Voievod a zidit această casă întru numele «Pogorârii Sfântului Duh» care s-a şi început a se zidi în anul 7011 (1503), luna aprilie, ziua 27, şi s-a sfârşit în anul 7012 (1504)...".

 

De-a lungul anilor, Mănăstirea Dobrovăţ a trecut prin momente dificile. Între 1865 şi 1900 ctitoria lui Ştefan cel Mare a fost folosită ca penitenciar. Apoi a fost părăsită vreme de cinci ani, iar în 1905 a devenit orfelinat de fete. Un element aparte în stilul Mănăstirii Dobrovăţ este intercalarea între pronaos şi altar a unei încăperi înguste, cu funcţie de gropniţă, despre care se spune că este cea mai veche din întreaga arhitectură bisericească din Moldova.

În incinta mănăstirii, la 70 de metri vest de biserică, hatmanul Nicolae Racoviţă a construit începând din anul 1663 o clădire masivă cu pivniţe mari, căreia i s-a adăugat ulterior un etaj. Clădirea a fost folosită de călugări până în 1863.

Adevărata comoară a mănăstirii o reprezintă pictura originală, realizată încă de pe vremea domniei lui Petru Rareş, prin anul 1529. Pentru că autorul ei este necunoscut, cercetătorii l-au denumit „maestrul anonim de la Dobrovăţ."

Reprezentanţii mănăstirii spun că, de fapt, pictura ar fi fost lucrată de o echipă, iar că meşterul principal ar fi autorul picturilor din naos şi al registrelor superioare din absida altarului, realizate pe un fond de albastru de Voroneţ.

Îndrumaţi de localnici, vizitatorii pot ajunge şi la o bisericuţă din lemn, veche de aproximativ 200 de ani, unde şi acum se mai ţin slujbe. În apropiere se află şi o movilă de pământ, înaltă de câţiva zeci de metri, despre care oamenii spun că era folosită pe vremea lui Ştefan cel Mare ca punct de observaţie şi avertizare, fiind corespondenta Movilei lui Burcel din judeţul Vaslui.

Din Dobrovăţ, pe drumul de întoarcere spre Iaşi, turistul care alege să facă stângă spre localitatea Bârnova poate avea parte de unul dintre cele mai spectaculoase trasee forestiere din România. Drumul de 15 kilometri spre Gara Bârnova este prost, dar poate fi parcurs de o maşină cu garda la sol uşor ridicată. De altfel, traseul este traversat deseori de către pasionaţii de mountain-bike, care-l apreciază pentru aerul curat şi pentru gradul de dificultate nu foarte ridicat. De o parte şi de altă a drumului, cale de câţiva kilometri, străjuiesc arbori seculari. Uriaşi, aproape chirciţi, copacii se împletesc pe deasupra drumului într-un soi de tunel, care oferă un spectacol vizual greu de întâlnit în altă parte.

Spre capătul drumului, călătorul are parte de una dintre cele mai bizare privelişti: blocul din mijlocul pădurii. Aflată la o distanţă apreciabilă de orice altă formă de civilizaţie, construcţia a fost ridicată la mijlocul anilor '60 pentru muncitorii care lucrau la construirea căii ferate. Lucrările s-au încheiat de mult, dar câteva familii s-au încăpăţănat să rămână şi să trăiască în mijlocul sălbăticiei.

De la Bârnova, cale de încă 30 de kilometri, se poate ajunge la Mănăstirea Hadâmbu, una dintre cele mai frumoase construcţii bisericeşti din Moldova. Mănăstirea Hadâmbu a ajuns celebră datorită unei icoane a Maicii Domnului despre care se spune că izvorăşte mir. Anual, mii de pelerini din toată ţara merg acolo să se roage. Dincolo de încărcătura religioasă, lăcaşul de cult poate fi vizitat şi pentru peisajul superb al domeniului, care conţine inclusiv un lac de dimensiuni apreciabile spre mijocul căruia înaintează un ponton pe care a fost construit un foişor. În plus, construcţia care adăposteşte chiliile călugărilor este folosită şi pe post spaţiu de cazare pentru turişti.

Off-road şi drumeţii

LOCALIZARE. Satul Dobrovăţ se află la 13 kilometri de Şoseaua Naţională Tecuci-Bârlad-Vaslui-Iaşi (DN 24) şi la 25 de kilometri distanţă de Iaşi. Accesul spre cabana Direcţiei Silvice se face pe un drum forestier.

CAZARE. La Mănăstirea Dobrovăţ se pot face rezervări cu două-trei zile înainte, în cazul grupurilor mai mari de zece persoane. Cazarea şi masa sunt gratuite, vizitatorii bucurându-se de aceleaşi bucate ca şi călugării de aici. La cabana Dobrovăţ, rezervările se fac prin Direcţia Silvică Iaşi.

AGREMENT. În zona Dobrovăţ se pot practica sporturi extreme, curse off-road şi partide de vânătoare. La cerere, angajaţii Ocolului Silvic organizează drumeţii în pădure, la punctele de observaţie sau la locurile unde se hrănesc animalele.

INFORMAŢII. Mai multe detalii despre posibilităţile de cazare găsiţi pe site-ul http://pensiuni.dobrovat.helloromania.eu/Cazare/.

Dacă ai fost în locuri inedite de lângă o destinaţie similară din România şi vrei să ne povesteşti din amintirile tale, sau vrei să ne sfătuieşti ce să mai vedem în acest loc al României, ne poţi scrie pe bucuresti@adevarul.ro, în secţiunea de comentarii sau pe pagina noastră de Facebook, 125 de locuri pentru care iubim România. Jurnal de vacanţă.

Pe aceeaşi temă:

FOTO Top 5 cele mai frumoase şosele din România

FOTO VIDEO Totul despre Sfântul de la Bistriţa care aduce ploaia şi colţul de rai din Băile Govora şi din Rezervaţia Buila Vânturariţa

FOTO VIDEO Muntele sfânt al lui Zamolxe şi „vălul“ miresei legendare de la Beuşniţa

FOTO Paradisul din Ţara Dornelor şi Munţii Călimani, locurile care-ţi taie răsuflarea

FOTO VIDEO Incursiune în ţinutul fabulos al comorilor regilor daci: secretele cetăţilor antice de la Sarmizegetusa Regia

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Mănăstirea Dobrovăţ din Iaşi este asemănătoare creaţiilor domnitorului din Suceava, dar este mult mai puţin cunoscută FOTO: Daniel Gherman

Imagini din aceeasi galerie
  • Mănăstirea Dobrovăţ din Iaşi este asemănătoare creaţiilor domnitorului din Suceava, dar este mult mai puţin cunoscută FOTO: Daniel Gherman
  • Mănăstirea Dobrovăţ din Iaşi este asemănătoare creaţiilor domnitorului 
din Suceava, dar este mult mai puţin cunoscută FOTO: wikipedia.org
  • Peisaj din pădurile Dobrovăţului FOTO: Facebook.com
  • Peisaj din pădurile Dobrovăţului FOTO: romaniancoins.org
  • Peisaj din pădurile Dobrovăţului FOTO: romaniancoins.org
  • Peisaj din pădurile Dobrovăţului FOTO: haipemunte.blogspot.com
  • Piatra funerară a Doamnei Nastasia, soţia lui Bogdan al III-lea, din incinta Mănăstirii Dobrovăţ FOTO: wikipedia.org
  • Un tablou votiv pictat în interiorul Mănăstirii Dobrovăţ, reprezentându-i pe domnitorii Petru Rareş, Bogdan al III-lea şi Ştefan cel Mare FOTO: wikipedia.org
  • Statuia lui Ştefan cel Mare din curtea Mănăstirii Dobrovăţ FOTO: wikipedia.org
  • Mănăstirea Dobrovăţ din Iaşi este asemănătoare creaţiilor domnitorului 
din Suceava, dar este mult mai puţin cunoscută FOTO: wikipedia.org
  • Mănăstirea Dobrovăţ din Iaşi este asemănătoare creaţiilor domnitorului 
din Suceava, dar este mult mai puţin cunoscută FOTO: wikipedia.org
  • Casa familiei Racoviţă, construită în apropierea mănăstirii, şi care serveşte şi acum drept adăpost pentru călugări FOTO: wikipedia.org
  • Casa de vânătoare a soţilor Ceauşescu din localitatea Poieni FOTO: Adevărul
Distribuie imaginea
citeste totul despre: