Cinci pete pe sărbătoarea Cuvioasei Parascheva

Catedrala Mitropolitană din Iaşi, martoră mută la procesul prin care o sărbătoare religioasă capătă tot mai multe valenţe pământeşti

Sărbătorile Iaşiului, o chermeză de nouă zile care foloseşte drept pretext sărbătorirea Cuvioasei Parascheva, au ajuns o simplă afacere menită să maximizeze profitul stors de la pelerini.

Mijlocul lunii octombrie se identifică în România ultimilor ani cu Sărbătorile Iaşiului.

Evenimentul, supramediatizat la nivel naţional, este promovat, în principal, prin componenta religioasă.

Sute de mii de oameni ajung pe data de 14 octombrie în Capitala Moldovei pentru a se închina la moaştele Cuvioasei Parascheva, considerate făcătoare de minuni, aşezate într-o raclă protejată cu plexiglas.

Credincioşii ortodocşi se aşează la cozi kilometrice supravegheate cu sute de jandarmi pentru a ajunge în curtea Catedralei Mitropolitane.

Pelerinii îşi fac un scop din a ajunge anual la Iaşi pentru a se purifica sufleteşte. Mulţi dintre ei, însă, se arată dezamăgiţi de atmosfera generală din oraş, pe care o găsesc dominată de comercial.

De la mijlocul secolului trecut, până spre începutul începutul anilor '90, oamenii veneau la Iaşi exclusiv pentru pelerinajul religios.

Cel care a semnat condamnarea la comercial a Sărbătorilor Iaşiului a fost Constantin Simirad, primar imediat după Revoluţie.

Edilul a introdus în premieră în program târgurile de haine sau festivalurile cu mâncare şi băuturi. De la an la an, noile obiceiuri au luat amploare, iar anul trecut s-a ajuns la autorizarea unui număr record de comercianţi, 376, cărora li s-a închiriat 7.188 de metri pătraţi de teren.

O parte dintre intelectualii Iaşiului, cei care au apucat să se bucure de Sărbătorile Iaşiului în forma pură, critică dur actuala faţă a evenimentului.

„Primăria Iaşi probabil că exagerează cu transformarea acestei sărbători, la început religioase, într-una profund profană. Avem bulevarde întregi blocate de căluşei, jocuri mecanice, tarabe unde se vând obiecte de uz casnic. Pe de altă parte, şi Biserica Ortodoxă Română contribuie din plin la această transformare. Ştim ce profit a declarat anul trecut şi este ciudat să constatăm că Biserica a devenit cel mai mare negustor din România", este de părere Valeriu Gherghel, doctor în filosofie, eseist şi profesor asociat la Universitatea „A. I. Cuza" Iaşi.

Înalţii reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei găsesc că îmbinarea între laic şi religios este chiar dezirabilă şi că nu afectează pioşenia momentului.

„Unii nu vor să stea la slujbă, să se înghesuie la Sfintele Moaşte, ci vor să asculte un concert frumos şi atunci nu-i putem condamna. Deci, noi ne completăm unii pe alţii, însă e de preferat ca în aceste zile să participăm cât mai mult la o slujbă, să ne închinăm şi să aducem şi din punct de vedere duhovnicesc un rod pentru sufletul nostru. Concertele şi toate celelalte organizate în paralel cu slujbele bisericii sunt tot nişte lucruri care ne completează pe noi, sunt manifestări culturale care aduc un beneficiu pentru creştini", spune părintele arhimandrit Dosoftei Şcheiul, ecleziarh la Catedrala Mitropolitană.

Ofensiva profanului asupra sacrului

1. Comerţ şi bişniţă. Tot oraşul este înţesat de corturi şi tarabe. Pe strada Palat, o zonă remodelată elegant în ultimul an, în concordanţă stilistică cu Palatul Culturii, sunt înşirate 75 de corturi din plastic, colorate în albastru şi alb, de un kitsch evident.

Pe lângă faptul că blochează aproape total circulaţia pe trotuar, comercianţii îşi strigă marfa agresiv, ca-ntr-un târg sătesc. Se vând ursuleţi, papucei, budiţe, brelocuri şi multe alte chinezării. Teoretic, produsele ar trebui să aibă legătură cu sărbătoarea religioasă.

La cortul cu brăţări galbene aruncăm o întrebare în glumă: „Sunt din aur?". „Pentru voi, nu", vine răspunsul complice, însoţit de un zâmbet hoţ, al vânzătorului.

Alte 115 autorizaţii de comerţ au fost eliberate în centru, în spatele Halei Centrale, la Târgul de Toamnă, unde se vând haine şi căciuli din blană la preţuri piperate. Şi acest loc este excesiv de aglomerat.

Inclusiv pietonii se deplasează cu dificultate printre standurile întinse pe 2.792 de metri pătraţi, amplasate într-un punct de trafic cheie din oraş;

2. Falsele obiecte religioase. Cruciuliţe cu leduri, icoane, mir, cărţi şi alte obiecte cu profil religios sunt scoase la vânzare pe străzile din spatele Catedralei Mitropolitane, dar şi în faţă, pe esplanda bulevardului Ştefan cel Mare.

Proprietarii unei tarabe au scos în faţă, drept reclamă, o icoană a Sfintei Parascheva, cu dimensiuni de 100 pe 80 de centimetri, care costă 600 de lei.

Biserica Ortodoxă Română are monopol pe comerţul de obiecte religioase, iar toţi cei 42 de vânzători care au primit autorizaţii anul acesta sunt veniţi cu binecuvântarea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei.

Pe corturile lor tronează cu litere mari înscrisul „Toate obiectele sunt sfinţite". Greu de crezut. Cu atât mai mult, cu cât printre obiectele înşirate la vânzare sunt brelocuri, fosforescente, brăţări, care pot fi cumpărate uşor şi din bazar;

3. Bâlci şi alimentaţie publică. La marginea Iaşiului, în cartierul Dacia, pe strada Sarmisegetuza, este locul unde are loc bâlciul. La fel ca şi în centrul oraşului, impresia lăsată de o vizită în parcul de distracţii, printre căluşei, carusel sau mingile de lovit cu pumnul, este de sărbătoare sătească.

Oamenii se abţiguiesc uşor, îmbiaţi de vânzătorii de vinuri, beri şi mâncăruri la carton. Între Podul Roş şi Cantemir, în apropierea Palatului Culturii, se desfăşoară Festivalul Vinului. Amplasamentul se întinde pe 1.300 de metri pătraţi, unde prestează peste 40 de comercianţi de cărnuri prăjite;

4. Concert pop în paralel cu slujba. Connect-R, Taxi şi Smiley vor cânta la Iaşi pe 14 octombrie, în faţa Palatului Culturii, de la ora 18.00.

Mega-concertul, sfârşit cu un foc de artificii de cel puţin 15 minute, este programat în ziua în care sărbătoarea religioasă atinge punctul culminant. Pelerinii vor trece prin faţa moaştelor Sfintei Cuvioase pe fondul ritmurilor pop.

Concertul, la care sunt aşteptaţi cel puţin 5.000 de oameni, are loc în faţa Palatului Culturii, la mai puţin de 300 de metri distanţă de Catedrala Mitropolitană. De regulă, instalaţia de sonorizare a artiştilor acoperă sunetele clopotelor de la Mitropolie;

5. Haos, mizerie şi infracţionalitate. Iaşiul este sugrumat de luni întregi de şantierele organizate de primărie în mai toate cartierele oraşului. Acum, pentru organizarea târgurilor sau ale bâlciului, municipalitatea a mai închis câteva străzi centrale, iar circulaţia pe căile pe care se pot deplasa maşinile suferă modificări de la o zi la alta.

Despre spaţii special amenajate pentru parcare, nici nu poate fi vorba. Maşinile sunt lăsate peste tot, iar turiştii se rătăcesc frecvent prin oraş, atât din cauza structurii stradale încurcate, cât şi a lipsei ghidajului.

În plus, cantitatea de gunoi generată de cei 500.000 de oameni aşteptaţi să ajungă la Iaşi este imposibil de controlat, iar mizeria din zona târgurilor creează cel puţin o senzaţie de neplăcere. La ediţia de anul trecut, comercianţii au primit amnezi în valoare totală de 30.000 de lei.

Cele mai multe nemulţumiri au fost înregistrate în zona tarabelor de alimentaţie publică, cauzate de preţurile piperate sau de calitatea îndoielnică: şapte amenzi în valoare de 2.000 de lei. Nici firmele care au vândut textile n-au scăpat de amenzi, totalizând 7.300 de lei.

Unii pelerini s-au plâns că au cumpărat porumb fiert cu mucegai, iar zeci de turişti au reclamat dispariţia portofelelor sau a telefoanelor mobile.

Citeşte şi:

Sărbătorile Iaşiului paralizează traficul din oraş. Vezi străzile închise, cine concertează şi programul complet al evenimentelor!

Bate vântul în corturile primăriei montate pentru comercianţii veniţi la Sărbătorile Iaşiului. Află de când vor expune marfa!

Ghiveci în programul Sărbătorilor Iaşiului! Vezi ce evenimente îşi asumă edilii şi pe ce se duc banii publici!