Şefi de asociaţii-fantomă cu lefuri grase din bani publici

Salariaţii din fiecare asociaţie se pot număra pe degetele de la o mână şi se ocupă, de regulă, cu toţii de monitorizarea unui singur proiect.

Asociaţia Regională pentru Servicii de Apă Canal (ARSACIS) este un for recent înfiinţat, cu un un buget considerabil constituit din cotizaţiile pe care le plătesc cele 93 de primării membre din judeţul Iaşi.
Practic, comunităţile locale cotizante beneficiază de proiectul european „Extindere şi reabilitare a infra-structurii de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi“, în valoare de 142 milioane de euro.

Lux pentru angajaţi
Din bugetul anual de 580.000 de lei, 67% reprezintă fondul de salarii, ceea ce înseamnă că cei cinci angajaţi câştigă lunar pe hârtie şi 6.700 de lei. „Salariile sunt în valoare de 2.800 de lei în mână, care diferă foarte puţin la fiecare angajat. Acestea nu sunt foarte mari. Noi ne ocupăm cu coordonarea şi monitorizarea proiectului european şi asigurăm hotărârile, documentele pentru susţinerea acestuia“, a spus Paul Benesch, directorul ARSACIS. Anul trecut, cei cinci angajaţi au beneficiat de tichete de masă şi tichete cadou de 14.100 de lei, abonamente telefonice de 4.800 de lei şi transport cu maşina de 40.000 de lei.

Cinci salariaţi la un proiect
O altă asociaţie finanţată din cotizaţiile ieşenilor este a Euroregiunii Siret-Prut-Nistru. Cei 18 membri ai asociaţiei, raioane din Republica Moldova plus judeţele Iaşi şi Vaslui alcătuiesc veniturile forului, care se ridică la 325.000 de euro. Cei cinci angajaţi au venituri medii lunare de 1.100 de euro, fondul de salarii fiind 66.000 de euro.

„Avem trei angajaţi la Iaşi şi câte unul la Ialoveni şi Ungheni. Personalul este subdimensionat, iar salariul este de 400 de euro pe lună, după plata contribuţiilor la stat. Este foarte mic, dar se mai completează cu o cotă parte din proiect“, a spus Ştefan Susai, directorul asociaţiei. Angajaţii muncesc momentan doar la un singur proiect european, în valoare de 161.000 de euro: „Reţeaua de cooperare IT pe euroregiune“. Aceştia mai lucrează şi la proiectele pe care urmează să le depună prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova, care este blocat momentan.

Jumătate din buget-salarii
Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Euronest are ca membri cele şase judeţe din Moldova, beneficiare ale proiectului de 47,6 milioane de lei „SMURD Regional“, care prevede achiziţia utilajelor pentru intervenţii în situaţii de urgenţă. Ieşenii plătesc cotizaţii pentru ca cei patru angajaţi să câştige 3.200 de lei lunar.

„Asociaţia are un buget pentru activitatea curentă de 311.000 de lei, din care jumătate este pentru salarii şi restul pentru funcţionare, consumabile şi deplasări. Salariul este mai mic ca a unui funcţionar public, nu avem niciun spor, nici măcar pentru implementarea proiectelor EU“, a spus Alina Popa, directorul Euronest. Înfiinţată pentru a ajuta primăriile din Iaşi în implementarea proiectelor, Asociaţia Zonei Metropolitane se ocupă exclusiv de investiţiile Primăriei Iaşi, iar pe cele ale comunelor doar le prezintă la seminarii.

Uită să-şi facă treaba
Funcţionarii asociaţiei au cheltuit anul trecut 521.800 de lei. Cei şase salariaţi au avut un fond de salarii de 258.000 de lei, ceea ce înseamnă un venit mediu lunar al unui funcţionar de 3.560 de lei. „Bugetul nostru este din cotizaţiile membrilor, adică 1 leu de persoană pe an. Banii se duc pe salarii şi cheltuieli materiale“, a spus Liviu Iacob, şeful asociaţiei. Angajaţii Zonei Metropolitane Iaşi îşi amintesc de proiectele comunelor doar atunci când sunt sunaţi de edili, deşi primesc cotizaţii în fiecare lună de la primăriile membre.

Asociaţia fără activitate, fără angajaţi, dar cu buget

Cea mai săracă asociaţie organizată la nivelul judeţului este cea de Dezvoltare Intercomunitară pentru Salubritate ADIS, care se ocupă cu implementarea proiectului de investiţii în domeniul deşeurilor. Forul a fost înfiinţat în 2009 şi n-are nicio activitate deoarece proiectul de management al deşeurilor n-a prins finanţarea europeană de 50 de milioane de euro. ADIS nu are angajaţi, are doar statut juridic şi un buget asigurat la data înfiinţării care stă necheltuit în conturi.

Buget consistent în bancă
„Acum lucrăm la modificarea statutului ADIS ca urmare a unor noi reglementări de la Ministerul Mediului. Deocamdată nu funcţionăm deoarece nu avem finanţare, iar activitatea este realizată de personalul Consiliului Judeţean. Până la sfârşitul acestui an cred că vom fi finanţaţi“, a spus Mirela Turcu, coordonatorul proiectului european. Contribuţia judeţului Iaşi la patrimoniul ADIS este de 4.000 de lei. În 2009, asociaţia avea un buget de 83.300 de lei, iar cotizaţiile celor 98 de localităţi din Iaşi variază între 800 de lei pentru comunele cu până la 15.000 de locuitori şi 3.500 de lei pe an pentru oraşe. Proiectul demarat acum trei ani este blocat de lipsa banilor. În cadrul acestuia, ar trebui finalizată şi construcţia depozitului ecologic de la Ţuţora. Master Planul prevedea iniţial construirea a şapte platforme de depozitare a deşeurilor şi instalarea unor staţii de transfer.