Tenebrele războiului mondial. Buncărul uriaş săpat în secret, sub Cetatea Devei, are o intrare ascunsă VIDEO

Tenebrele războiului mondial. Buncărul uriaş săpat în secret, sub Cetatea Devei, are o intrare ascunsă VIDEO

Intrarea în buncăr. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Un buncăr uriaş, construit în secret în stânca de sub Cetatea Devei, dăinuie din anii ´40. Puţini localnici îi cunosc povestea.

Ştiri pe aceeaşi temă

La începutul anului 1944, autorităţile locale din Deva au luat decizia construirii unui adăpost anti-bombardament, în stânca de la poalele Cetăţii Devei.

GALERIE FOTO CU BUNCĂRUL

Buncărul uriaş dăltuit în roca vulcanică putea găzdui la nevoie până la 1.000 de oameni. A fost compartimentat cu ziduri din piatră şi mortar, dotat cu uşi de fier grele, zidite în beton, avea un sistem de aerisire şi instalaţii electrice racordate la o uzină care funcţiona la acea vreme în apropiere.

VIDEO Secretele labirintului subteran din centrul Hunedoarei. Locul interzis din spatele uşilor blindate

Descoperire uimitoare lângă o fostă bază militară antiaeriană. Rachetă prăbuşită, rămasă îngropată VIDEO

Secretele bazei militare interzise din munţii Hunedoarei - scutul antiaerian care apăra ţara de americani cu rachete sovietice în Războiul Rece

Accesul în buncăr putea fi făcut, potrivit planurilor prezentate la acea vreme de Prefectură, prin tunelul vechi, din zonă, realizat la sfârşitul secolului al XIX-lea pentru a facilita accesul spre cetate. Ulterior, celor două intrări prin tunel le-au fost adăugate alte două porţi laterale, de-o parte şi de cealaltă a versantului.

 


Adăpostul de sub Cetatea Devei. VIDEO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL


O scară de piatră urca până la nivelul adăpostului, învecinat în prezent unei staţii seismice. Alte trepte coborau, printre stânci în galeriile sale. La construcţia reţelei de tuneluri, finalizată în vara anului 1944, bolovanii uriaşi scoşi din adâncuri au fost transportaţi pe ascuns din zonă, pentru a nu atrage atenţia asupra acestuia. Unele bucăţi de stâncă au rămas pe marginea aleii care urcă în jurul Dealului Cetăţii până la porţile aşezării medievale. Pădurea care acoperă conul vulcanic oferea camuflaj intrărilor în buncăr.


Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Intrarea ascunsă în buncăr

Adăpostul anti-bombardament, plasat strategic în vecinătatea celor mai importante clădiri administrative din Deva acelor ani, a avut rolul de a proteja o parte a populaţiei în timpul Războiului mondial şi putea fi folosit ca depozit al documentelor şi valorilor oraşului.


Intrarea în buncăr. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Aici putea fi instituit şi centrul de comandă pentru conducerea Devei, însă devenii nu au fost nevoiţi să se folosească de adăpost în scopul pentru care a fost plănuit. La aproape opt decenii de la construirea sa, vechiul buncăr, ajuns între timp o grotă întunecoasă, aproape inaccesibilă, aminteşte de anii tulburi Războiului mondial.


Planul adăpostului în documente de arhivă Foto: devacity.ro

Intrarea din tunel şi cea din dreapta versantului au fost zidite cu beton, la fel şi câteva dintre „camerele” sale, după modelul fostelor mine din zonă. Una dintre potecile care urcă printre stânci pe marginea versantului, dezvăluie o gură de intrare în buncăr. Cei care vor să ajungă în interior coboară câteva trepte printr-un mic tunel, apoi se târăsc printr-o gaură, ajungând într-o antecameră. Spaţiul a fost folosit în trecut ca adăpost al oamenilor străzii. De aici, alte trepte coboară spre sălile subterane, învecinate tunelului din Dealul Cetăţii Devei. În capătul uneia dintre încăperi, se vede o altă intrare spre care accesul a fost blocat. Până nu demult, spune unul dintre cei care au avut în grijă adăpostul, spaţiile sale erau conectate la reţeaua electrică, însă un om al străzii, supărat că a fost alungat din preajma buncărului, a distrus panoul electric.


Video, pe larg.

Legendele tunelurilor de sub Cetatea Devei

Povestea adăpostului anti-bombardament din Deva este cunoscută de puţini localnici, însă pe seama grotelor de sub Cetatea Devei au fost inventate mai multe legende. Una dintre ele este cea a tunelului care ar fi legat Cetatea Devei de Castelul Corvinilor. Potrivit legendei, galeria, săpată în urmă cu mai multe secole, ar fi pornit de sub una dintre încăperile castelului sau din apropierea monumentului (de pe Dealul Sânpetru – locul unei aşezări preistorice) şi ar fi fost îndreptată spre Cetatea Devei, aflată la aproape 20 de kilometri de Hunedoara. 

Într-o variantă a poveştii se spune că tunelul a fost săpat de prizonierii turci şi era folosit pentru deplasarea armatelor care apărau castelul şi cetatea. Până în prezent nu s-a descoperit, în urma cercetărilor arheologice întreprinse asupra încăperilor şi sălilor Castelului Corvinilor, urmele vreunui tunel, arătau arheologii. Alţi turişti cred că poarta interzisă este o intrare într-o veche galerie minieră care ar fi funcţionat sub cetatea Devei, împrejurimile Devei fiind în trecut locuri unde au fost înfiinţate numeroase exploatări.


Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL

Un adăpost anti-bombardament a fost săpat în stâncă, în anii Războiului Rece, în imediata vecinătate a Castelului Corvinilor. Spre deosebire de cel din Hunedoara, buncărul de sub Cetatea Devei are un aspect mult mai rudimentar.

Mai puteţi citi şi:

Prizonierii uraniului, rămaşi în colonia celei mai mari exploatări înfiinţate de sovietici VIDEO

Blestemul minelor de uraniu. Cum au trăit românii în coloniile miniere secrete controlate de sovietici VIDEO

Dosarul secret al Lagărului de prizonieri sovietici din Vulcan. Mărturii rare despre cum i-au tratat românii VIDEO

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările