Gheorghe Gheorghiu-Dej, omul care a stalinizat România, în rapoartele SUA: „Idealistul abuziv, fanatic al sovieticilor”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Un raport prezentat Congresului SUA la sfârşitul anilor 1950 le dezvăluia americanilor cine era Gheorghe Gheorghiu-Dej, temutul lider comunist al României.

Nu poate fi nicio greşeală despre faptul că Gheorghe Gheorghiu-Dej, liderul comunist român, a fost un credincios şi dornic servant al Moscovei. Unealtă a Kremlinului pentru practic întreaga sa viaţă de adult, Gheorghiu Dej a fost, cum ar fi spus un student al Mişcării comuniste, „fără îndoială omul în care Comandamentul militar sovietic din România are cea mai mare încredere”, scriau autorii unui raport prezentat în 1958 Congresului Statelor Unite ale Americii, în care era descris Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Idealist fanatic şi abuziv

Gheorghe Gheorghiu-Dej (1901 - 1965), devenit şef de stat, prim ministru şi secretar general al PCR, era un „idealist fanatic şi abuziv”, potrivit mărturiilor consemnate în raport. „A fost prima dată în viaţa mea când am văzut un comunist îndeaproape expunându-şi crezul. Era consumat de un fel de febră religioasă. Ochii îi străluceau cu flăcări ca unui fanatic”, îl descria regina Elena a României, potrivit raportului prezentat în Congresul SUA. Ca lider revoluţionar, Gheorghe Gheorghiu Dej era nemilos, extrem de îndrăzneţ şi complet nepăsător faţă de vieţile oamenilor. Talentul său ca lider este cunoscut mai degrabă prin abilitatea fenomenală de a arunca vina pe ceilalţi pentru a-şi salva propria piele, informau autorii lucării.

Gheorghiu Dej nu impresiona ca un om cu personalitate marcantă. Faţa sa este lungă, tenul negricios, ochii limpezi, fruntea şi tâmplele albe sunt acoperite de păr negru subţire, îl descriau autorii raportului. Gura sa mare poartă adesea o expresie de dispreţ. Abilitatea sa de a combina aparenţa simplităţii şi sincerităţii cu fervoarea conspiraţională, abandonul nemilos şi loialitatea intensă purtată Moscovei a contribuit în mare măsură la succesul său de până acum, arăta raportul prezentat Congresului. „Fiu al unui muncitor sărac din Bârlad, Moldova, Gheorghiu-Dej are doar pregătire şcolară elementară. Dar ceea ce i-a lipsit din educaţia formală, a compensat prin inteligenţa nativă. Persoane apropiate aparatului de stat român au susţinut că este capabil, perspicace, persistent dar adaptabil şi, dincolo de toate, posesor al unei minţi ascuţite”, informa raportul cu titlui „Cine sunt ei? Gheorghe Gheorghiu-Dej, prim secretar al Partidului Muncitoresc (Comunist) Român”.

Amantele lui Dej
În ciuda celor 56 de ani ai săi, Gheorghiu Dej era cunoscut printre români pentru standardul său de viaţă ridicat. A fost căsătorit din 1926 până în 1933 cu Maria Alexe şi a avut două fiice, Vasilica şi Constanţa. După divorţ, Dej nu s-a mai căsătorit, iar viaţa sa de celibatar a dat naştere unor zvonuri legate de orientările sale sexuale. În paralel, au circulat bârfe despre numeroasele sale amanate rusoaice, detaşate de KGB la Bucureşti.

„Un bărbat divorţat şi tată a două fete răsfăţate, Gheorghiu-Dej avea în serviciile sale amante despre care se vorbeşte în numeroase ocazii în bârfele care circulă în România”, informau autorii raportului. Se îmbrăca la fel ca un „burghez”, purtând articole de vestimentaţie scumpe şi guler alb, potrivit descrierii făcute de americani.

Înainte de se angaja la atelierele feroviare, Gheorghiu-Dej a lucrat ca ucenic de pantofar, într-o fabrică de cherestea şi la o ţesătorie, apoi ca ucenic al unui electrician. În 1929, s-a alăturat Partidului Comunist aflat în ilegalitate în timp ce lucra în Atelierele CFR din Galaţi. În 1933, a devenit cunoscut în lucrările comuniste pentru mplicarea sa în greva violentă de la atelierele Griviţa, din Bucureşti, la care au participat 7.000 de muncitori. Atunci, susţineau americanii, muncitorii şi-au pus femeile şi copiii la porţile de intrare în ateliere, pentru a face mai dificilă intervenţia forţelor de ordine. În urma confruntărilor numeroase femei şi copii au fost răniţi, iar Gheorghiu Dej a fost găsit responsabil pentru incidente.

„A fost dur până la sfârşitul amarnic. Nu a tremurat la vederea sângelui. A aruncat femei şi copii, bolnavi şi infirmi în bătălie. Prin urlete, ciocniri de oţel şi ţipete de copii s-a arătat cu totul loial patriei comuniste, URSS. A trecut testul”, scria Markam Reuben, în 1949, citat de autorii raportului.

Din temniţă, la Moscova
Pentru implicarea sa în greva muncitorească, Gheorghiu-Dej a fost arestat şi condamnat la 12 ani de închisoare. A petrecut cea mai mare parte a detenţiei în Dej, de aceea şi-a adăugat şi numele oraşului transilvan, numelui său. Închisoarea nu i-a diminuat ambiţia de a deveni lider al comuniştilor, iar în august 1944, când a fost eliberat de autorităţile române pentru a face pe plac Moscovei, s-a impus în scurt timp pe scena politică.

În ianuarie 1945, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi Ana Pauker au fost chemaţi la Moscova de autorităţile sovietice. A devenit clar că în timp ce se aflau acolo au fost instruiţi să facă primii paşi pentru a prelua puterea totală şi să stabilească o coaliţie de guvernare pro-comunistă cu un program comunist, informau autorii raportului. Dej a reuşit la întoarcere, prin mişcări de stradă şi propaganda sprijinită de sovietici, care controlau presa, radioul şi mijlocaele de comunicare, să înlăture guvernul Rădescu şi să îl aducă pe Petru Groza la putere. Sprijinit de sovietici şi cu o activitate îndelungată în Partidul comunist, Gheorghiu – Dej 1 decembrie 1946, devine în secretar general al Partidului Comunist şi apoi prim-ministru şi preşedinte al Consiliului de stat.

Cum l-a alungat pe rege
În 30 decembrie 1947 Dej şi Petru Groza au reuşit, prin şantaj, să îl determine pe regele Mihai să abdice şi să părăsească ţara.

„Când regele Mihai i-a amintit lui Gheorghiu-Dej îndatoririle sale faţă de poporul român, acesta a răspuns: Maiestetea voastră iată motivul pentru care trebuie să plecaţi: Sunteţi o influenţă nefastă şi cât timp rămâneţi aici vor fi întotdeauna probleme. Fiecare reacţionar vă priveşte persoanea ca o inspiraţie pentru rezistenţă. Mai mult decât atât, noi ştim că aţi luat legutura cu aceşti oameni, că aţi complotat împotriva noastră cu englezii şi americanii. Nu mai putem tolera aşa ceva”, scria Arthur Gould Lee, autorul biografiei regelui Mihai, citat în raport.

Regele a negat aceste lucruri, cu tărie, dar Ghiorghiu-Dej a continuat: „În dovezile strânse împotriva lui Maniu şi a altor trădători fascişti sunt multe mărturii care incriminează Majestatea voastră. Desigur că nu putem crede că v-aţi amestecat în asemenea afaceri. Nu vom folosi aceste evidenţe şi vom încerca să le ascundem, pentru că vă stimăm, dar dacă vor fi probleme, nu vom putea preveni apariţia lor şi apoi cum putem noi să oprim legea să îşi urmeze cursul”. Regele Mihai a realizat că era ameninţat cu arestul ca „trădător fascist”. A abdicat, în cele din urmă. Reginei mamă, care arăta cât de iubit este fiul ei de către români, Dej i-ar fi dat următoarea replică: „Majestatea voastră nu trebuie să acorde prea mare importanţă sentimentelor poporului. Ieri li se spunea să iubească regele şi l-au iubit. Astăzi li se spune să ne iubească pe noi şi ne vor iubi”, scria Lee, în volumul „Coroana împotriva Secerii. Povestea regelui Mihai al României” (Londra 1950), citat în raport. După abdicarea regelui, Gheorghe Gheorghiu-Dej şi colegii săi au predat România sovieticilor: libertatea politică a fost suprimată, partidele politice au fost abolite, libertarea religioasă a fost distrusă şi întreaga economie a României a fost strânsă într-o cămaşă de forţă sovietică, scriau autorii studiului.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cum a fost zeificat Nicolae Ceauşescu de poeţi, cu câteva zile înainte de moarte: „El e întruparea înţelepciunii. Ea, om de ideal şi cărturar de seamă”

Nicolae Ceauşescu şi faimoasele sale partide de vânătoare. „Vedeţi? V-am făcut planul la carne!”

Topul poeziilor omagiale dedicate lui Nicolae Ceauşescu. Cum s-au întrecut în linguşiri scriitorii din trecutul comunist

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite