VIDEO Cum se lucrează la noul pod peste Dunăre construit de italieni şi japonezi lângă Brăila. „Riscăm să avem un muzeu de infrastructură, nu un pod“

VIDEO Cum se lucrează la noul pod peste Dunăre construit de italieni şi japonezi lângă Brăila. „Riscăm să avem un muzeu de infrastructură, nu un pod“

Imagini aeriene cu lucrările la podul peste Dunăre de la Brăila FOTO Asociaţia pentru Infrastructură

Asociaţia pentru Infrastructură (API) a făcut publice o serie de imagini surprinse cu o dronă, la sfârşitul lunii iulie, pe şantierul podului peste Dunăre de la Brăila. Se lucrează deja la turnarea pilonilor principali ai podului şi la ancorele cablurilor, însă mai există o mulţime de probleme birocratice care ţin pe loc proiectul.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi au apărut destule voci care pun sub semnul îndoielii faptul că podul peste Dunăre de la Brăila chiar se face, realitatea din teren arată că se lucrează şi că lucrarea înaintează vertiginos.

O serie de imagini surprinse de la înălţime, cu o dronă, şi postate de către cei de la Asociaţia pentru Infrastructură (API) demonstrează că deja zona de armare a cablurilor şi partea subterană a pilonilor principali care vor susţine podul este aproape gata, urmând ca armarea şi turnarea să continue cu partea superioară, de deasupra nivelului solului. În final, pilonii respectivi vor avea câte 192 de metri înălţime.

De asemenea, se lucrează şi la realizarea căilor de acces aferente, pe o parte din traseul şoselor care vor asigura conectarea podului la reţeaua naţională de drumuri (prin intermediul DN22, DN22B si DN2B) fiind pusă deja partea de rezistenţă pe care se va construi ulterior carosabilul asfaltat.

Am mai aflat şi că exproprierile de terenuri private aferente proiectului a trecut de fază principală (evaluare, legiferare, ofertă, negociere, contract), în marea majoritate a cazurilor ofertele fiind acceptate de proprietari. Există şi câteva litigii minore, care probabil că vor fi soluţionate în regim de urgenţă în Justiţie. Un alt impediment major este că documentaţiile cadastrale necesare transferului de proprietate nu sunt gata.

În total, sunt vizate de expropriere 400 de proprietăţi, însumând peste 642.000 de metri pătraţi, valoarea despăgubirilor ridicându-se, conform raportului întocmit de Compania de Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) în ianuarie 2019, la peste 10,3 milioane de lei. Practic, metrul pătrat de teren a fost evaluat, în medie la circa 5,2 euro.

O analiză detaliată a despăgubirilor arată că pentru arabilul extravilan suma plătită este una destul de mică: circa 0,2-0,3 euro pe metrul pătrat, adică aproximativ 2.000-3.000 de euro pe hectar. 

În schimb, pentru zona de intravilan s-a ajuns şi la 20 de euro pe metrul pătrat de arabil, în vreme ce pentru clădiri (majoritatea celor ce vor fi demolate sunt grajduri şi hale vechi, în stare destul de proastă, dar există şi câteva locuinţe) suma ajunge în unele cazuri şi la 200 de euro pe metrul pătrat.

Un alt aspect lămurit de CNAIR este cel legat de o presupusă stare de conflict între autorităţile române şi cele europene cu privire la finanţarea podului. Practic, zvonurile privind posibila retragere a finanţării UE pentru investiţie (sub presupul pretext că podul nu ar fi şi de cale ferată, ci doar rutier) s-au dovedit a fi false. CNAIR  aprecizat că nu a existat niciodată o astfel de discuţie cu cei de la UE.

Există însă o altă problemă majoră: CNAIR nu a reuşit să finalizeze licitaţiile pentru relocarea utilităţilor. Au fost deja anulate două licitaţii aferente relocării reţelelor electrice, două la mutarea reţelelor de gaze şi încă una pentru verificarea proiectului tehnic (deja aprobat, pe baza căruia se lucrează în teren).

Toate aceste proceduri blocate sau anulate fac imposibilă emiterea autorizaţiilor de construire şi continuarea lucrărilor pe cei 22 de kilometri de drumuri care vor conecta podul propriu-zis de infrastructura existentă în zona Brăila, respectiv pe malul estic (Jijila spre Tulcea şi Smârdan în direcţia Constanţa).

„Dacă nu se încheie în timp util problemele birocratice, în câţiva ani riscăm să avem un nou muzeu de infrastructură rutieră: un pod peste Dunăre de sute de milioane de euro nelegat de şoselele din jur. Cerem noului Director General CNAIR Sorin Scarlat să demonstreze mai multă responsabilitate decât predecesorii săi şi să demită toate persoanele vinovate şi să pună în locul lor profesionişti competenţi”, a precizat Asociaţia pentru Infrastructură.

Despre investiţie

Noul pod peste Dunăre va uni judeţele Brăila-Galaţi de Tulcea, în zona Jijila, şi ar urma să fie inaugurat în 2021. Proiectul presupune amenajarea, în total, a 23 kilometri, dintre care 17 kilometri vor fi pe teritoriul judeţului Tulcea. Deasupra Dunării va fi o porţiune de 2 kilometri de pod. În rest vor fi viaducte, drumuri de legătură, intersecţii giratorii, plus 33 de poduri, podeţe şi pasaje. Pe malul tulcean va exista şi o staţie automată de taxare.

Lucrările de pregătire a terenului au început din decembrie 2018. Podul care va lega Moldova şi Muntenia de Dobrogea va costa circa 500 milioane de euro. Contractul de proiectare şi execuţie a fost atribuit asocierii dintre firmele Astaldi SpA (Italia) şi IHI Infrastructure Systems Co. Ltd (Japonia). Va fi cel mai scump pod din istoria României şi al doilea proiect de infrastructură, ca valoare, de pe tot cursul Dunării (după Porţile de Fier).

Lungimea totală a traseului „Podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila“, cum este numită lucrarea de utilitate publică de interes naţional, este de 23,413 kilometri. Acesta este împărţit în două secţiuni: drumul principal Brăila-Jijila şi drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin. Pe ambele secţiuni de drum, viteza maximă permisă va fi de 80 km/h.

Drumul principal Brăila-Jijila are o lungime de 19,095 kilometri, cu 4 giratorii şi 1 nod rutier.  Până la km 7+940 va avea 2 benzi de circulaţie pe fiecare sens, iar de acolo - câte una pe sens. Drumul de legătură cu DN22 Smârdan-Măcin are o lungime de 4,328 kilometri şi are o bandă de circulaţie pe fiecare sens, cu 2 intersecţii.

Podul suspendat va fi poziţionat pe drumul principal Brăila-Jijila, între km 4+596,10 şi km 6+570,52, respectiv la km 165+800 pe fluviul Dunărea (măsurat de la Sulina). Lungimea sa totală va fi de aproape 2 kilometri, mai exact 1.974,30 metri. Dintre aceştia, 489,65 metri reprezintă deschiderea laterală pe malul dinspre Brăila, iar 364,65 metri - cea de pe malul dinspre Tulcea.

De o parte şi de alta vor fi construite două viaducte de acces, fiecare în lungime de 110 metri. Podul suspendat va avea o înălţime de cel puţin 38 metri de la nivelul maxim de inundaţie al Dunării. Lăţimea totală a podului suspendat va fi de 31,70 metri.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările