VIDEO Un gălăţean nu scapă din ochi asteroizii care ar putea distruge Pământul. El le raportează coordonatele la un centru mondial de urmărire

Astronomul Ovidiu Tercu este acreditat de Minor Planet Center de la Observatorul Astrofizic Smithsonian - Harvard să observe şi să raporteze modificarea traiectoriilor acestor corpuri cereşti, pe cât de mici, pe atât de periculoase.

Gălăţeanul Ovidiu Tercu se consideră privilegiat din punct de vedere profesional pentru că are şansa de a a se dedica pasiunii sale de-o viaţă, astronomia. Şi este un adevăr că datorită acestei pasiuni, Galaţiul a ajuns să aibă Observator astronomic, şi încă unul considerat cel mai performant din România, clasificat în aceeaşi categorie cu renumite observatoare ştiinţifice universitare din Europa şi Statele Unite ale Americii.

Şi-a contruit prima lunetă cu banii de la Pluguşor

Se poate spune că începuturile acestui observator coincid cu copilăria lui Ovidiu Tercu.

„În clasa a cincea am văzut la televizor un film documentar intitulat Cosmos, prezentat de Carl Sagan, care m-a marcat. Doi ani mai târziu, mi-am construit o lunetă. Primisem cadou de Crăciun de la ai mei o carte despre cum se poate meşteri un astfel de instrument optic şi cu banii câştigaţi mergând cu Pluguşorul, mi-am cumpărat componentele necesare", povesteşte cel care astăzi este coordonatorul Observatorului Astronomic de la Complexul Muzeal de Ştiinţele Naturii din Galaţi.

În anii care au urmat, adolescentul şi apoi studentul Ovidiu Tercu a citit toate cărţile şi revistele de astronomie pe care le-a putut procura.

„Pe atunci nu exista Internet şi nici televiziune în adevăratul sens al cuvântului, cu canale de popularizare a ştiinţei, aşa încât găsirea publicaţiilor ştiinţifice era o adevărată provocare", afirmă Tercu.

A renunţat la bani, pentru astronomie

Astronomul, în vârstă de 41 de ani, s-a născut la Galaţi. A urmat cursurile Liceului de Ştiinţele Naturii, apoi a devenit inginer şi ulterior a absolvit cursuri postuniversitare de Astronomie în cadrul Facultăţii de Fizică din Craiova.

După facultate, în 1989, Ovidiu Tercu a fost luat de valul capitalismului şi s-a apucat de „făcut bani", dar în anul 2000, a renunţat la afaceri şi s-a întors la prima sa dragoste, observarea şi studierea corpurilor cereşti.

„Tot un documentar, mi-a corectat din nou cursul vieţii, de astă dată despre asteroizii care ameninţă Pământul. Am lăsat baltă comerţul şi am construit o nouă lunetă mult mai performantă decât prima cu care am realizat câteva observaţii interesante", afirmă astronomul.

Observatorul astronomic din cofetărie

În acea perioadă, la Galaţi, se lucra de zor la viitorul Muzeu de Ştiinţele Naturii şi la Grădina Botanică din vecinătatea acestuia.

„Am trecut pe lângă şantier, am văzut acoperişul ca o cupolă al muzeului şi mi-am zis că acolo se poate face un Planetariu şi de ce nu, un Observator. I-am propus asta directorului de la acea vreme, dar cum încă se lucra la clădire, mi-a cerut să am răbdare. Doi ani mai târziu, în 2003, am revenit, dar mi-a spus că pentru a putea funcţiona, Planetariul ar avea nevoie de un proiector central pentru care nu existau fonduri. Am găsit eu soluţia, cu un proiector obişnuit şi un calculator, aşa că am fost angajat", povesteşte Ovidiu Tercu.

Inginerul inventiv şi-a dat seama că în locul cofetăriei din sediul muzeului s-ar putea amenaja un Observator Astronomic şi nu s-a lăsat până când nu şi-a văzut visul împlinit.

„Am început să mă documentez pentru a putea să prezint o propunere greu de refuzat. Construcţia Observatorului a început în 2005 şi a durat doi ani. Primele telescoape s-au cumpărat cu ajutorul sponsorilor, dar în 2008, Consiliul Judeţului, care patronează instituţia, a obţinut finanţare europeană pentru dotare. Ca o fericită coincidenţă, Galaţiul a ajuns să aibă cel mai mare Observator astronomic public şi educaţional din România, chiar în 2009, Anul Internaţional al Astronomiei", afirmă cu firească mândrie Ovidiu Tercu

Observatorul de la Galaţi este dotat cu un telescop ultramodern cu care observaţiile se fac pe monitoarele unor computere performante iar înregistrările video şi foto se realizează cu o cameră digitală de uz ştiinţific.

Telescopul trasmite imaginile unui calculator

„Fără nici o laudă, Observatorul nostru este considerat la nivelul celor universitare din vestul Europei şi Statelor Unite şi sigur că facem activitate ştiinţifică, recunoscută ca atare", susţine astronomul gălăţean.

Voluntariat, în „serviciul de pază al Terrei"

În acest context se cuvine remarcat faptul că observatorul de la Galaţi este acreditat să realizeze şi să raporteze observaţii privind evoluţia traiectoriei corpurilor cereşti care pot lovi şi chiar distruge Terra.

„Se mai fac asemenea observaţii, sporadic, la Observatorul „Vasile Urseanu" din Bucureşti. Noi facem încontinuu observarea asteroizilor, iar modificările de traiectorie ale acestora sau apariţia unor corpuri noi, le raportăm, la Minor Planet Center de la Observatorul Astrofizic Smithsonian - Harvard. Pentru asta ne-a fost acordat codul MPC C73 cu care avem acces la baza de date a Centrului", explică Ovidiu Tercu.

Este interesant de reamarcat faptul că „supravegherea" asteroizilor nu face parte din fişa postului astronomului gălăţean. Cu toate astea, el şi colaboratorul său apropiat, Alexandru Dumitriu, membru al Astroclubului "Călin Popovici"din Galaţi, care studiază astronomia la University of Glasgow din Marea Britanie, au întocmit un grafic cu „nopţile de serviciu" pe care îl respectă cu stricteţe.

"Obţinerea codului MPC este rezultatul unei serii de observaţii astrometrice şi fotometrice de înaltă preciziefăcute pentru patru asteroizi, în conformitate cu procedurile riguroase ale acestei instituţii. Ulterior, ne-au contactat şi am devenit colaboratorii lor", mai spune muzeograful Ovidiu Tercu.

Nu doar pasiunea pentru astronomie motivează nenumăratele nopţi nedormite, pe care astronomul gălăţean le petrece lângă telescop, ci şi ceva ce am putea numi spirit civic.

„Problema asteroizilor care în traiectoria lor pot lovi Pământul nu este doar una de securitate mondială, ci şi naţională. Sigur, nu trebuie să intrăm în panică dar nici nu putem ignora ameninţările celor 1.307 asteroizi clasificaţi ca fiind potenţial periculoşi", susţine Ovidiu Tercu

Ameninţarea din 2036

„Cea mai importantă ameninţare este a unui asteroid care ar putea să ne lovească în 2036, pe 13 aprilie. Înainte însă, în 2029, va trece atât de aproape de Pământ încât traiectoria sa va fi sub nivelul sateliţilor de comunicaţii. Şi dacă va pica în ocean, la cei 300 de metri ai săi, va provoca tsunami-uri devastatoare, iar dacă va pica pe Pâmânt, va fi şi mai rău. Totuşi trebuie să avem în vedere că traiectoria lui se poate modifica şi atunci ameninţarea dispare", afirmă astronomul gălăţean.

Anul trecut, Observatorul astronomic al Complexului Muzeal de Ştiinţele Naturii Galaţi, la solicitarea Agenţiei Spaţiale Europene, a luat parte la un program de observaţii astronomice asupra asteroidului 1996 FG3, potenţial periculos pentru Terra, în vederea pregătirii misiunii spaţiale Marco Polo-R care va trimite pe acest fragment de corp ceresc o sondă spaţială.

Iată imagini cu asteroidul "2005 YU55", care, în noiembrie 2011, a trecut foarte aproape de Pământ,  înregistrarea imaginilor captate cu telescopul Observatorului Astronomic din Galaţi fiind realizate de Ovidiu Tercu