Strigătul de disperare al unui om de afaceri care acuză că sistemul l-a distrus: „Am stârnit Mafia, că n-am vrut să fim vite de sacrificat“

Strigătul de disperare al unui om de afaceri care acuză că sistemul l-a distrus: „Am stârnit Mafia, că n-am vrut să fim vite de sacrificat“

Omul de afaceri Ion Banu FOTO Costel Crângan

Dosarele în care gălăţeanul Ion Banu acuză că mai mulţi poliţişti, procurori şi judecători şi-ar fi dat mâna pentru a-l aduce la sapă de lemn au fost preluate de recent înfiinţata Secţie de Investigarea a Infracţiunilor din Justiţie de la Parchetul Înaltei Curţi. Instituţia a confirmat existenţa a trei anchete penale în acest sens, preluate de la parchetele locale şi de la DNA.

Ştiri pe aceeaşi temă

Până în urmă cu mai bine de un deceniu, grupul de firme condus de omul de afaceri gălăţean Ion Banu şi de cei doi fii ai săi era unul dintre cele mai prospere din tot judeţul Galaţi.

Având o fermă ce lucra mii de hectare de teren, o fabrică de alcool, una de ulei, brutărie, complex zootehnic, utilaje performante şi depozite de cereale acreditate de Ministerul Agriculturii, „polul economic” în centrul căruia se aflau firmele Agromec SA, Agriban SRL şi Ianysoil SRL Berheci asigura sute de locuri de muncă şi plătea statului impozite şi taxe substanţiale.

De la un anumit moment, însă, problemele lui Ion Banu şi ale familiei sale au venit una după alta, într-un ritm ameţitor.

Omul de afaceri crede că în sfârşit este aproape de a face lumină în ceea ce-l priveşte: nou înfiinţata Secţie pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a format, chiar la sesizarea unor magistraţi care instrumentau plângerile sale, trei dosare penale. În acestea sunt investigate presupusele abuzuri ale unora dintre magistraţii care au anchetat sau judecat cauze în care au fost implicaţi membrii familiei Banu sau firme deţinute de aceştia.

Câteva dintre probele aflate în dosarele de la PICCJ au ajuns în posesia „Adevărul”. „Abuzurile din Justiţie ne-au distrus viaţa! Nu e nicio exagerare. Procurorii de la Parchetul Înaltei Curţi au acum la dispoziţie un material probator care arată că nimic nu este ceea ce pare a fi în România. Sunt abuzuri grave, încălcări revoltătoare ale procedurilor şi ale drepturilor omului”, a spus Ion Banu.

Paradox juridic: a câştigat, dar a pierdut!

Primele semne că grupul de firme ar putea avea probleme au apărut în anul 2003, atunci când o secetă cumplită a lovit sudul Moldovei, iar culturile agricole ale Agromec SA Berheci au fost distruse. Calamitatea de 100% a fost constată, cu acte legale, atât de reprezentanţii autorităţilor locale, cât şi de reprezentanţii Ministerului Agriculturii, însă firma nu a primit nicio despăgubire pentru o suprafaţa de 799 ha cultivată cu floarea-soarelui.

Documentul prin care autorităţile române confirmă producerea pagubelor FOTO C.C.

Într-o scrisoare transmisă firmei, în 2005, de Ministerul Agriculturii, instituţia recunoaşte că ar fi trebuit plătite despăgubiri şi că, cităm, „nu cunoaştem care au fost motivele care au dus la această întârziere” şi nici nu dau termen de rezolvare a blocajului.

Documentul prin care Ministerul Agriculturii recunoaşte că trebuia să plătească dar n-a plătit FOTO C.C.

Situaţia a produs firmei Agromec Berheci o pagubă uriaşă, de ordinul milioanelor de euro, iar acest lucru a atras mari probleme financiare: impozite şi taxe neplătite, credite neachitate, activităţi care n-au mai putut fi finanţate. Mai mult decât atât, în această criză au fost atrase şi Agriban SRL şi Ianysoil SRL Berheci, în calitatea de parteneri de afaceri şi de giranţi.

Ion Banu a deschis un proces, prin care solicita plata despăgubirilor de către Ministerul Agriculturii şi compensarea datoriilor cu impozitele datorate de firmă Fiscului. Scopul era clar: protejarea afacerilor de executări silite şi de penalităţi, după principul „forţei majore”.

În cele din urmă, după ani de chinuri (răstimp în care conturile i-au fost blocate, activele sechestrate şi executate silit samd), în decembrie 2009 a învins: prin sentinţa nr. 1335/2009, Curtea de Apel Galaţi stabileşte că toate acţiunile Fiscului au fost abuzive şi că grupul de firme format din Agromec SA, Agriban SRL şi Ianysoil SRL este exonerat de obligaţiile fiscale şi de penalităţile aferente de la momentul 2003 şi până la data la care a fost pronunţată decizia.

Decizia definitivă şi irevocabilă de constatare a forţei majore pentru firmele de grup FOTO C.C.

Sentinţa este atacată de Ministerul Finanţelor, însă rămâne definitivă şi irevocabilă. „Atunci am crezut că mi s-a făcut dreptate. Însă n-a fost deloc aşa. Abuzurile au devenit şi mai grave după acest moment”, a mărturisit Ion Banu.

În anii ce au urmat, Fiscul şi două bănci, precum şi un creditor privat, au deschis mai multe procese (executare silită, pretenţii, faliment) împotriva celor trei firme, iar magistraţii au ignorat în mai multe rânduri, deşi erau obligaţi să o ia în considerare ca fundamentală, sentinţa nr. 1335/2009 a Curţii de Apel Galaţi. Aşa s-a ajuns ca firmele familiei Banu să fie obligate să achite sume uriaşe, unele nici măcar dovedite în vreun fel, şi să-şi înceteze, practic, activitatea.

„I-am stârnit că n-am vrut să fim vite de sacrificat”

Ion Banu are şi o serie de explicaţii pentru ceea ce a păţit începând cu 2010. Calvarul a începutut în iulie, când fiul lui, Bogdan, a fost acuzat că ar fi provocat un accident rutier cu doi morţi.

„Nimeni n-a dovedit că el este făptaşul, expertizele tehnice au arătat că nu a fost implicat în accident, însă a fost arestat şi pus sub acuzare. Pe parcurs am identificat că o serie de probe– inclusiv imagini video - au fost distruse chiar de către anchetatori, tocmai pentru că demonstrau nevinovăţia lui Bogdan, aşa că am făcut plângeri penale împotriva procurorilor şi poliţiştilor implicaţi în anchetă. Atunci am stârnit Mafia împotriva noastră. I-am stârnit că n-am vrut să fim vite de sacrificat şi să fim pedepsiţi în locul adevăratului autor al accidentului, rudă a unui poliţist”, a spus Ion Banu.

Printre probele ce urmează a fi administrate acum, la nouă ani distanţă (după ce plângerile au fost plimbate pe la mai multe parchete, ba chiar şi pe la DNA), de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie, se află şi unele care arată că procedurile legale ar fi fost încălcate.

Spre exemplu, la termenul din 16 iunie 2014 (dosarul era judecat pe atunci la Curtea de Apel Galaţi) Bogdan Banu nici măcar nu a fost citat în termenul legal, însă completul de judecată a menţionat că citarea s-a făcut procedural şi corect. Poşta Română (vezi documentul de mai jos) confirmă că Tribunalul a trimis citaţia în ziua procesului şi a ajuns la petent a doua zi după proces.

Poşta Română confirmă că Bogdan Banu a fost citat a doua zi după proces FOTO C.C.

Mai mult, totul este confirmat chiar de grefierele Curţii de Apel Galaţi şi Tribunalului Galaţi (Anica Sevastin şi Valeria-Oana Atomei), audiate de procurori la sfârşitului lui 2018, care au declarat că motivarea în care s-a consemnat îndeplinirea procedurii de citare a fost redactată după documentul olograf al judecătoarei Liliana Chiriţă.

Asta deşi citaţiile fuseseră depuse la Poştă, după cum s-a dovedit cu înscrisuri, în ziua procesului, ajungând la petent a doua zi după proces adica in ziua de 17 iunie 2014. La termenul respectiv s-a şi dat o pronunţare (defavorabilă lui Bogdan Banu).

Judecătoarea Liliana Chiriţă era la curent cu dosarul penal contestat de Bogdan Banu. În 2010, a făcut parte din completul care a judecat prelungirea arestului preventiv în cazul acestuia. Instanţa a decis atunci să nu mai prelungească mandatul de arestare, însă judecătoarea Chiriţă a făcut opinie separată în caz, fiind pro-arestare.

Legat de acest dosar există o mulţime de situaţii controversate care sunt în curs de investigare. Printre acestea se află refuzul unei poliţiste, la ancheta preliminară (aflată deocamdată la Parchetul Judecătoriei Galaţi), de a le întreba pe grefiere dacă ştiau că motivarea privind îndeplinirea procedurii de citare era falsă. De asemenea, se mai află, printre altele, faptul că înlocuirea din complet a unei judecătoare (care fusese recuzată şi se şi abţinuse; motivul: participase la luarea unor decizii conexe) a fost refuzată de un judecător (Dan Vâlcu) care este finul de cununie al învinuitului din respectivul dosar (Florin Balcan, şeful Poliţiei Tecuci).

„Sunt ţesuţi între ei ca firele unui covor. Sunt naşi, fini, cumetri, veri. Nici nu mai ştii cum să te descurci între aceste iţe încâlcite. Dacă vor să te facă praf, te fac fără să ezite pentru că se acoperă apoi unii pe alţii şi scapă. Până acum aşa s-a întâmplat. Să vedem ce face Înalta Curte”, spune Ion Banu.

Ce spun cei acuzaţi de Ion Banu?

Legat de acest aspect, reprezentanţii instanţelor din Galaţi a transmis jurnaliştilor „Adevărul“ că nu există nu există nicio incompatibilitate legală în privinţa deciziilor luate de judecători. De asemenea, reprezentanţii Poliţiei ne-au transmis că orice nemulţumire a unui petent cu privire la o decizie a instituţiei se soluţionează pe cale legală, conform procedurilor în vigoare.

Mecanismul decimării economice

„Nimic nu este întâmplător. Au ajuns la procurori dovezi ale abuzurilor grave la care am fost supuşi pentru a fi ruinaţi. Aveam decizie că suntem în forţă majoră, însă atât Ministerul Finanţelor, cât şi BRD au încercat toate tertipurile posibile pentru a ne executa silit de sume închipuite, pe care nu le demonstrează. Am câştigat toate procesele legate de executările silite, însă după aceea ni s-a cerut falimentul, iar din acel moment atitudinea judecătorilor s-a schimbat complet”, ne-a spus Ion Banu.

Practic, în dosarele legate de insolvenţa a două din firmele grupului (Agromec SA şi Agriban), s-au luat numeroase hotărâri contrare celor două societăţi, dar şi deciziei definitive şi irevocabile nr. 1335/2009 a Curţii de Apel Galaţi.

Mai exact, alţi magistraţi a refuzat să o ia în considerare şi au stabilit că datoriile celor două firme trebuie calculate fără a lua în considerare forţa majoră şi un lucru deja judecat. Situaţia este, evident, contrară cu prevederile legale în vigoare, care spun că efectele unei decizii judecătoreşti nu pot fi modificate decât prin revizuirea respectivei decizii. Dar decizia nr. 1335/2009 nu a fost nici anulată, nici modificată, fiind aplicabilă.

De altfel, dosarul de insolvenţă al Agriban (nr. 5354/121/2014*, la cererea BRD) a ajuns acum pe masa PICCJ, care investighează (1354/P/2018) posibile abuzuri săvârşite de o serie de judecători.

Ion Banu acuză că motivarea  sentinţei nr.96/22.03.2017 a Curţii de Apel Galaţi, pronunţată de judecătorii Doru Benescu (şeful secţiei I-a civilă) şi Alexandru Bleoncă (şeful secţiei a-II-a civilă), conţine o formulare bizară. Formularea considerată abuzivă este: „voinţa împrumutatei de a plăti (în cazul nostru Agriban), a fost înlocuită cu voinţa împrumutatoarei (în cazul nostru BRD) de a retrage automat suma de bani în discuţie, de a i se plati, conform contractului de garanţie reală mobiliară”.

„Voinţa firmei, bazată pe contractul de împrumut semnat de părţi, nu putea fi înlocuită de nimeni şi de nimic. Nu scrie nicăieri în contract că pot face executare silită fără a exista o decizie judecătorească în acest sens. Au folosit un contract care între timp fusese modificat prin negociere, cu reeşalonare. Ei pierduseră deja toate executările silite, cinci la număr, la care apelaseră, iar când s-a pus problema  insolvenţei, ceea ce înainte nu era legal a devenit peste noapte legal. Aşa se fac abuzurile în România: cu susţinerea unor judecători”, a spus Ion Banu.

Reprezentanţii Curţii de Apel Galaţi spun că decizia judecătorilor a fost contestată pe cale legală şi că nu pot face aprecieri cu privire la ea, acest lucru fiind de competenţa instanţelor superioare.

Un dosar şi mai complicat este cel al insolvenţei Agromec SA Berheci. Aici intervin trei creditori – DGFP Galaţi, BRD şi persoana fizică Nikolaus Freiherr Von Flondor.

În dosarul nr. 126/P/2018, instrumentat de PICCJ - Secţia de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie, sunt anchetate acum modul cum au fost făcute evaluările creanţelor din dosarul de insolvenţă nr. 8972/121/2012. Spre exemplu, în cazul Fiscului s-a stabilit în baza unui raport de expertiză judiciară faptul că Agromec Berheci datorează organului fiscal suma de 872.525 lei după data la care a ieşit din forţa majoră, iar pentru perioada 2003-15 aprilie 2010 este exonerată de răspundere datorită forţei majore.

Această sumă de plată a fost consemnată în sentinţa nr. 596/11.06.2014 de către Tribunalul Galaţi (Finanţele nu au făcut recurs împotriva sentinţei Tribunalului), iar suma a rămas irevocabilă prin decizia nr.320/21.10.2014 pronunţată de Curtea de Apel Galaţi. Totuşi, Fiscul a solicitat ulterior să fie înscris la masa credală cu suma de 2.441.609 lei, iar cererea i-a fost acceptată, deşi era încălcată astfel o decizie judecătorească definitivă. De altfel, experţii în drept consultaţi de „Adevărul” ne-au confirmat că singura soluţie legală pentru ca sumele pretinse să fie modificate era revizuirea deciziei iniţiale, lucru care nu s-a întâmplat.

De asemenea, în cazul creditorului Nikolaus Freiherr Von Flondor au fost depuse dovezi că suma pretinsă a fost deja achitată de către Agromec Berheci, pretenţiile admise la masa credală fiind închipuite, pe baza calculării în mod arbitrar a unor dobânzi de tip camătă care contravin prevederilor legale. În plus cererea de creanţă a fost depusă tardiv, prin încălcarea procedurilor, existând suspiciuni de fals şi de uz de fals, cu complicitatea unor magistraţi. Cazul a ajuns la PIICJ după ce parchetele locale şi-au declinat competenţa (fiind vorba de suspecţi care au calitatea de magistraţi).

Şi în cazul BRD există îndoieli cu privire la corectitudinea calculării creanţei şi la respectarea termenului legal pentru înscrierea la masa credală. Un detaliu birocratic: cererea este înregistrată la Tribunalul Galaţi pe 29 iulie 2014, dar data la care BRD a depus plicul la poştă este înregistrată pe 31 iulie.

Recent, în „horă” au intrat şi o serie de judecători de la Înalta Curte. Astfel, în dosarul nr. 188/44/2018 (o cerere de revizuire a Agromec Berheci în dosarul de insolvenţă, unde Instanţa Supremă trebuia să se pronunţe tocmai pe modalităţile în care au fost pronunţate hotărârile la Curtea de Apel Galaţi), judecătorii au reuşit să dea verdictul  de respingere a cererii înainte de a se judeca dosarul.

Astfel, deşi în sală, la primul termen (din 19 septembrie 2018) s-a stabilit o amânare pentru 14 noiembrie 2018, pe portalul instanţelor a apărut, în aceeaşi zi, că solicitarea a fost respinsă. Practic, am avut de-a face cu antepronunţare. Informaţia a dispărut a doua zi de pe site, însă nu înainte de a fi fotocopiată de reclamant, care a recuzat apoi întregul complet de judecători.

Dovada că ICCJ a postat o decizie înainte de a judeca dosarul FOTO Costel Crângan

Reprezentanţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei au pus incidentul pe baza unei erori la introducerea datelor în sistem, care a fost corectată la scurt timp. De asemenea, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ne-a confirmat existenţa celor trei dosare penale legate de presupusele abuzuri ale unor judecători, procurori şi poliţişti de la Galaţi, dar ne-a transmis că deocamdată nu poate furniza detalii despre anchetă, informaţiile fiind exceptate de la comunicarea publică. 

De asemenea, jurnaliştii „Adevărul“ au solicitat un punct de vedere şi reprezentanţilor BRD în legătură cu cele prezentate mai sus, dar nu au primit un răspuns până în prezent.

VĂ MAI RECOMANDĂM Şi:

Cum a reuşit un cămătar internaţional să ducă la faliment una dintre cele mai prospere societăţi din estul României

Cum a reuşit statul român să falimenteze afacerea unui fermier, deşi Fiscul avea să îi dea omului 1,3 milioane de lei. Răspunsul halucinant al Guvernului

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: