Sărac, doborât de taxe şi dependent de părinţi – aşa arată studentul român!

Aceasta este concluzia celui mai mare studiu realizat vreodată în România cu privire la dimensiunea socială a educaţiei intitulat "Nevoile sociale ale studenţilor - o prioritate ce necesită soluţii", studiu la care au răspuns peste 20.000 de studenţi

Studiul efectuat de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România este un rezultat al campaniei naţionale a ANOSR „Dimensiunea Socială a Educaţiei" implementată în perioada noiembrie-decembrie 2010.

Întrebați despre domeniile în care întâmpină cele mai multe probleme, 8.430 de studenți, adică 44,6% dintre studenții chestionați în universitățile cuprinse în eșantion, invocă drept principala problemă cu care se confruntă ca fiind taxele de studiu și alte taxe percepute de către universitate.

O alta problemă socială a studenților o reprezintă căminele studențești. Astfel, 17,5% dintre studenții chestionați la nivelul celor 23 de universități au invocat căminele ca fiind principala lor problemă.

"Putem afirma că în rândul studenților există un grad ridicat de confuzie cu privire la ceea ce reprezintă taxele de studiu", spun realizatorii sondajului.

Din cei aproximativ 20.000 de respondenți, 69,4% trăiesc cu venituri de până la 500 de lei pe lună. Din totalul respondenților, doar 12,9%, declară că dispun de un venit lunar de peste 700 lei pe lună. La Galaţi, venitul mediu al respondenţilor se situează sub 300 de lei.

Legat de sursa de venit, din totalul respondenților, 65,2% se întrețin numai din veniturile părinților sau ale rudelor. Un procent de 13,9% dintre studenți se întrețin cu ajutorul unui job și al părinților sau rudelor, iar 11,4% lucrează pentru a se întreține. Doar 7,4% dintre studenți se întrețin în principal din burse.

Aproximativ 25% dintre studenți au un job full sau part time. Observăm totodată că acest procent este influențat și de tipologia universității (Ex: În universitățile de medicină, procentul studenților angajați este foarte mic).

La nivelul Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi, 20% dintre studenţi au răspuns că se întreţin din veniturile din job-uri.

Aproximativ 80% dintre studenții din România depind, în totalitate sau parțial, de părinți și rude pentru a urma studiile. Doar 7,4% dintre studenți susţin că se întrețin din burse.

În condițiile în care peste o treime dintre studenți declară că au un venit lunar mai mic de 300 de lei și o altă treime declară venituri între 300 și 500 de lei, bursele nu par a reuși să le acopere acestora nevoile de bază.

La nivelul ţării, aproximativ 71% din studenți consideră valoarea taxei de studiu ca fiind mare și foarte mare.

La Galaţi, între 60-80% dintre studenti declară că îi afectează nivelul taxelor şi îi pot determina să renunţe la studii.

În schimb, tot la Galaţi 37,5% dintre studenţii chestionaţi au afirmat că au condiţii bune în cămine, dar că regia de cămin face aproape imposibilă accesarea acestora. În plus, peste 80% dintre studenţii chestionaţi spun că nu sunt informaţi cu privire la modul de cheltuire a banilor din taxele de cămin.

Dintr-un total de 23 de universităţi în care a fost aplicat studiul, în şapte dintre ele peste 40% dintre studenţi nu mănâncă deloc la cantină, în timp ce în doar două universităţi a existat acelaşi procentaj de respondenţi care să mănânce zilnic la cantină: Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi - 41.21% şi Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava - 48%. Peste 80% dintre studenţii chestionaţi în Galaţi spun că sunt mulţumiţi şi foarte mulţumiţi de serviciile din cantină.

Peste 80% dintre cei chestionaţi consideră că bursa nu acoperă sau acoperă parțial cheltuielile minime pentru masă şi cazare şi mai bine de jumătate dintre studenți nu sunt motivați de valoarea bursei în a-și îmbunătăți rezultatele academice.

60% dintre studenţii chestionaţi în Galaţi consideră că ar fi mai bine dacă s-ar acorda burse mai mari unui număr mai mic de studenţi.

În cinci universități, procentul studenților mulțumiți de modul în care se realizează protecția și securitatea campusului se situează între 40% și 60%: Universitatea Maritimă din Constanță (55.9%), Universitatea din Oradea (52.7%), Universitatea „Dunărea de Jos" din Galați (45.2%), Universitatea din Baia Mare (40.2%) și Universitatea „Ştefan cel Mare" din Suceava (40.1%).

Considerând că studenţii sunt parteneri în comunitatea academică, aceştia, prin reprezentanţii lor, ar trebui să poată influenţa calitatea şi organizarea acestora.

Din analiza răspunsurilor studenților reiese faptul că aceștia consideră, în cea mai mare parte, că nu pot influența taxele practicate în universități.

Astfel, în nouă universități din cele 22 implicate în studiu, procentul studenților care consideră că nu au nicio influență în privința taxelor universitare este mai mare de 60%. În alte 11 universități, acest procent se situează între 40% și 60%. Singurele universități în care procentul scade sub 40% sunt Universitatea de Arhitectură „Ion Mincu" din București (35.4%) și Universitatea „Dunărea de Jos" din Galați (23.6%).

Universitatea din Galaţi este singura din țară în care peste 40% dintre studenți consideră că au un cuvânt de spus în privința taxelor (și că acestea nu depind doar în mică măsură sau deloc de ei).

Într-o singură universitate implicată în studiu, tot cea din Galați, sub 20% dintre studenți au declarat că nu au nicio influență în îmbunătățirea situației căminelor sau cantinelor.

În doar două universități din România, procentul studenților care consideră că pot avea o influență semnificativă asupra calității serviciilor sociale depășește 40%. Este cazul Universității "Dunărea de Jos" din Galați (46.4%) și a Universității de Nord din Baia Mare (42%).