Cum pierde România an de an o bucată din teritoriul naţional. Autorităţile ştiu de 12 ani, dar nu au făcut nimic

Cum pierde România an de an o bucată din teritoriul naţional. Autorităţile ştiu de 12 ani, dar nu au făcut nimic

Prutul la Giurgiuleşti. FOTO Costel Crângan

Din 2006, de când fenomenul a fost descoperit şi măsurat, România a cedat Moldovei aproape un hectar din teritoriul naţional. Eroziunea accentuată pune în pericol atât digul Brateşul de Jos, care apără oraşul Galaţi şi zona sa industrială, cât şi podul rutier şi podul feroviar de peste Prut, spre Republica Moldova şi Ucraina.

Ştiri pe aceeaşi temă

România pierde de mai bine de un deceniu, an de an, câte o parte din teritoriul naţional. Situaţia greu de crezut se întâmplă la graniţa cu Republica Moldova, la malul Prutului, aproape de vărsarea râului în Dunăre, acolo unde albia se mută cu aproape doi metri pe an mai către vest, adică pe teritoriul ţării noastre.

Informaţia este menţionată într-un raport de expertiză întocmit la solicitarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” (ANAR), în care se afirmă că „proiectul de reabilitare a digului pe malul drept a râului Prut în aval de podul rutier Giurgiuleşti pe o distanţă de 380 metri liniari reprezintă o necesitate imediată din cauza accentuării procesului de eroziune a malului drept care duce la pierderea teritoriului naţional cu 1–2 metri anual”. Doar în ultimii cinci ani, Prutul a înaintat către Galaţi cam cu 12 metri, se afirmă în document.

Experţii spun şi că eroziunea accentuată a malului „pune în pericol podul rutier, podul feroviar, digul de apărare şi duce la pierderea de teritoriu naţional, fiind necesară realizarea consolidări de mal în vederea stabilizării malului râului Prut”, iar documentul a fost deja înaintat Guvernului României, care a aprobat finanţarea lucrărilor.

Potrivit raportului, problemele sunt vechi de 12 ani (respectiv din 2006), însă până acum nicio autoritate a statului nu a luat vreo măsură, timp în care ţara noastră a pierdut circa un hectar din teritoriul naţional. Potrivit legislaţiei internaţionale, dacă albia unui râu se deplasează în mod natural, odată cu malul se deplasează şi frontiera de stat.

Prutul la Giurgiuleşti FOTO Costel Crângan

Potrivit celor de la Apele Române, cauzele fenomenului sunt preponderent naturale, dar au fost amplificate de activitatea din portul moldovenesc Giugiuleşti (unde se fac de circa două decenii lucrări ample la cheuri) şi de lipsa de reacţie a autorităţilor române. „Eroziunile de mal prezentate în studiu au fost amplificate atât de viituri, cât şi de activitatea navală din zonă”, a declarat Andreea Poenaru, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale Prut-Bârlad.

Prutul la Giurgiuleşti FOTO Costel Crângan

ANAR a anunţat că în primăvara lui 2018 vor începe lucrări de consolidare a malului, fiind alocate circa 500.000 de euro pentru ca malul şi digul să fie îmbrăcate în piatră brută, iar vegetaţia forestieră să fie refăcută. „Suprafaţa de 2.660 de metri pătraţi aflată în administrarea Ocolului Silvic Galaţi a fost eliberată la solicitarea şi în baza documentaţiei aprobate pentru Apele Române în vederea executării lucrărilor de reabilitare-consolidare a malului drept a râului Prut”, a precizat şi Direcţia Silvică Galaţi.
 

citeste totul despre: