Cu pomul la mormânt, obicei unic în România, de Sfântul Ilie. Ar putea fi inclus în patrimoniul UNESCO
0
În satele de pe malul Brateşului, din zona de sud a judeţului Galaţi, se păstrează un obicei unic în România. Localnicii merg cu pomul la mormânt în cimitir pentru a da de pomană şi a-i comemora, astfel, pe cei pierduţi.
Unul dintre păstrătorii tradiţiei este şi artistul Paul Buţa, meşter popular şi actor îndrăgostit de tot ceea ce înseamnă port şi tradiţie românească autentică. Acesta a studiat obiceiul timp de peste 12 ani şi îşi doreşte să fie inclus în patrimoniul naţional şi UNESCO. Obiceiul se păstrează cu sfinţenie în localităţile Tuluceşti, Tătarca, Şiviţa şi Ijdileni, din judeţul Galaţi.
„Acest pom se aşeză pe mormânt şi este ornat cu tot felul de forme din pâine, începând de la colaci, prescuri, până la pasărea sufletului, porumbei cum le spunem noi. De asemenea, se agaţă de pom haine, o oglindă, diverse obiecte de menaj, scaune, găleata cu apă, lighean”, povesteşte artistul Paul Buţa.
Localnicii spun că obiceiul este păstrat din moşi-strămoşi.
„Păstrăm cu drag acest obicei, de la strămoşii noştri. În fiecare an, de Sfântul Ilie pregătim pomul, îl gătim cu tot ce trebuie, şi venim cu el la cimitir. Este o bucurie şi ne mândrim cu acest obicei”, spune o localnică.
„Am frământat aluat şi am modelat o pupăză, o scară şi porumbei. Fiecare colăcel are semnificaţia lui. Creanga este tăiată dintr-un corcoduş, iar pe el am agăţat haine, încălţăminte, produse de igienă, covoraş, găleată, lighean, prospop, scaun”, spune o femeie din satul Tuluceşti.
Sursa FOTO: Cornelia Mazilu
Toate aceste obiecte se dau de pomană după ce preotul trece pe la fiecare mormânt, pomeneşte defunctul şi binecuvântează obiectele.
„La final, pomul rămâne legat de cruce pentru a face umbră. Este exprimarea preoţilor, dar de fapt sunt nişte crengi. Poate asta să ne ducă cu gândul că în timp, pomul respectiv a fost roditor. Obiceiul este interesant şi spectaculos. Merită să fie inclus în patromoniul naţional, ba chiar şi în patrimoniul UNESCO”, spune Paul Buţa.
Pentru a studia obiceiul, mai mulţi specialişti de la Bucureşti s-au aflat miercuri, de Sfântul Ilie, în cimitirul din satul Tuluceşti.
Sursa FOTO: Alexandru Chiselev, muzeograf
„Nu mi-am imaginat ca la Sfântul Ilie, în miez de vară, la Tuluceşti, să existe acest tip de comemorare a strămoşilor. Este un fenomen care aduce, practic, comunitatea viilor, în lumea cimitirelor. Este plăcut că o comunitate este capabila să îşi cinstească strămoşii cu demnitate, cu ofrande şi cu un anumit tip de fast. Reapare în mod special ramura de arbore roditor, îmbrăcată cu haine pentru răposat, dar poartă în sine şi câteva elemente din aluat care reprezintă simboluri ale despărţirii, dar şi ale unităţii. Avem pasărea, este vorba de suflet, fie că e porumbel, fie că e pupăză. Avem şi spirala, care înseamnă viaţa fără de moarte. Înseamnă această continuitate a sufletului, care face ca în aceste momente comunitatea să se reunească. Este un fenomen care uneşte comunitatea, creează acel sentiment de solidaritate umană”, susţine dr. Doina Işfănoni, cercetător etnolog.
Sursa FOTO: Alexandru Chiselev, muzeograf
Creştinii ortodocşi îl sărbătoresc pe 20 iulie pe Sfântul Ilie, considerat cel care provoacă ploi torenţiale însoţite de tunete, fulgere şi grindină. Peste 142.000 de români îşi sărbătoresc onomastica de Sf. Ilie.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Se încarcă comentariile...
