Ansamblul arhitectonic de la A-uri, din Ţiglina 1: Muzeu în aer liber, distrus de cârciumi

Ansamblul arhitectonic de la A-uri, din Ţiglina 1: Muzeu în aer liber, distrus de cârciumi

Mozaicurile de pe faţada blocurilor A din Ţiglina 1 au fost distruse de nepăsarea edililor. Foto: Bogdan Dimofte

Ansamblul arhitectonic de la A-uri, din Ţiglina 1, opera unor renumiţi plasticieni care au colaborat cu arhitecţii, aproape că nu se mai vede. În ciuda numeroaselor sesizări făcute de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Galaţi, Primăria a continuat să dea autorizaţii de construcţie

CITEŞTE ŞI:  Salvaţi istoria Galaţiului! Casa doctorului Aristide Serfioti se dărâmă.Lucrările de la Centrul de Afaceri i-au afectat structura de rezistenţă

Salvaţi istoria Galaţiului! Cavou roman sub ghena de gunoi

Salvaţi istoria Galaţiului! Cavoul doctorului Aristide Serfioti, bijuterie cioplită în piatră

Salvaţi istoria Galaţiului. Clădirea „Pescăriilor Statului", sortită ruinei

Puţini gălăţeni cunosc faptul că desenele din mozaic de pe faţadele blocurilor A1-A8, sunt opere de artă monumentală create de plasticieni de talie internaţională, remarcaţi la expoziţii din SUA, Japonia, Franţa, Italia şi Anglia.

Este vorba de triada de artişti plastici Virgil Almăşanu, Ion Bitzan şi Mihail Danu care au realizat ansamblul monumental din zonă ( Plante, Soare şi peşti, Flora, Pomicultura, Păsări, Industrie, Bărci şi sălcii, Viticultura, Navigaţie).

Salvaţi palatul poetului Costache Conachi! Firma proprietară a intrat în faliment iar conacul plin de istorie se transformă într-o ruină

Haos urbanistic


După Revoluţie, multe dintre aceste monumente de for public au fost acoperite sau distruse de cârciumile şi chioşcurile care s-au ridicat în această zonă.

De pildă, la blocul A1, lucrarea „Flora" a fost acoperită de construcţia magazinului „La Dolce Vita". La A2, mozaicul „Plante, Soare, Peşti" a fost acoperit de restaurantul „Cozy". La A7, mozaicul a dispărut sub pereţii pizzeriei „Amadeus". Din păcate, acelaşi lucru se va întâmpla în curând şi la A4 la lucrarea „Pomicultură".

Salvaţi Palatul Simion Gheorghiu, una dintre cele mai frumoase clădiri istorice din Galaţi

Anul trecut, Consiliul Local a aprobat construirea un spaţiu comercial la parterul blocului A4, care în curând va acoperi cu totul opera monumentală.

Invazia de chioşcuri a început pe vremea fostului primar Eugen Durbacă şi a continuat şi în timpul mandatelor primarului Dumitru Nicolae.

În ciuda numeroaselor sesizări făcute de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DJCPNG) Galaţi, Primăria a continuat să dea autorizaţii de construcţie.



„În anul 2004, prin repetate adrese am cerut ferm sistarea autorizaţiilor de construcţie în spaţiile în care se găsesc asemenea lucrări. Deşi proprietarii din acea zonă aveau la vremea respectivă autorizaţii de construcţii, aceştia nu au primit şi avizul din partea instituţiei noastre", ne-a declarat Marius Mitrof, consilier DJCPNG.

Clădiri monument-istoric ce amintesc de parfumul târgului de altădată: Casa Balş a fost clădită de meşteri levantini


Statut juridic incert!

Apariţia Legii 120 din 2006, legea monumentelor de for public, a contribuit la reglementarea situaţiei juridice ale lucrărilor de artă plastică, artă monumentală.


Potrivit legii, monumentele de for public sunt bunuri mobile, lucrări de artă plastică, artă monumentală, construcţii sau amenajări neutilitare, având caracter decorativ, comemorativ şi de semnal, amplasate în spaţii publice, într-o zonă de protecţie, pe terenuri aflate în domeniul public sau privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale.

Având în vedere că majoritatea apartamentelor blocurilor A, au fost cumpărate , fiind acum în proprietate privată , coroborat cu definiţia monumentului de for public, în sensul că acesta trebuie să se afle pe domeniul public sau privat al statului, Direcţia de Cultură a solicitat, la începutul lunii februarie, un punct de vedere Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, referitor la încadrarea juridică a acestor lucrări.

„Prezenţa mozaicurilor este înrădăcinată puternic în mentalul colectiv şi orice agresare a acestora provoacă indignarea comunităţii interesate", a mai afirmat Marius Mitrof.

Conac boieresc, locuit doar de fantome

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: