Tradiţionalul şi modernismul îşi dau mâna la Păuneşti în prima zi a anului, pentru alungarea spiritelor rele

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Adunaţi în cete, mascaţii păuneşteni fac un adevărat spectacol în prima zi din an. Pe lângă măşti, tălăngile sunt un alt element specific obiceiului, de care sătenii sunt foarte mândri.

Tradiţiile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie de către locuitorii din  Păuneşti, oameni gospodari care se întrec pe ei înşişi când vine vorba de organizarea paradei măştilor, spectacol al cărui principal rol este acela de alunga spiritele rele.

De mai bine de 100 de ani, păuneştenii se deghizează cu măşti groteşti şi merg pe uliţele satului pentru a vesti începutul unui nou an.

„Particularitea acestui obicei o reprezintă masca tradiţională, etajată pe un cadru de lemn şi purtată pe cap. Unele sunt împodobite cu blănuri de oaie, iar în mijlocul măştii se află o icoană care arătă credinţa creştină a mascatului", spune învăţătorul Leu Antofi, cunoscător în detaliu al obiceiului.

Parada măştilor nu este completă fără sunetul asurzitor al tălăngilor, care potrivit tradiţiei îi scapă pe săteni de necazuri.

„Fiecare mascat poartă câte patru astfel de tălăngi, două în faţă şi două în spate, cu o greutate de până la zece kilograme", adaugă învăţătorul.

Fetele nemăritate, urate de mascaţi

De asemenea, mascaţii mai tineri, cu gând de însurătoare, merg cu plugul, încă din noaptea de Revelion, pe la casele fetelor nemăritate.

Adevăratul spectacol are loc în prima zi din an, în centrul comunei, unde cete întregi de mascaţi se adună şi fac deliciul păuneştenilor care vin special să-i admire.

În ultimii ani, carele cu boi tradiţionale au fost înlocuite cu maşini şi tractoare ornate cu crengi de brad, ghirlande şi pancarte pe care sunt inscripţionate urări de bine.

Pe lângă măştile tradiţionale, împodobite cu blănuri de oaie, au apărut şi unele mai moderne, din plastic, foarte fioroase de altfel, dar care nu au acelaşi farmec.

image

„Bărbaţii în vârstă încă mai poartă măştile făcute de meşteri pricepuţi cu câteva zeci de ani în urmă. Acum, aceşti meşteşugari au dispărut", mai spune Leu Antofi.
 

Mai puteţi citi:

FOTO VIDEO „Dansul morţii”, ritual de Anul Nou la Nereju

FOTO Tradiţii ciudate ale românilor, de Anul Nou: la Ruginoasa flăcăii se bat cu bâte pentru fete, la Nereju se joacă dansul morţii, iar în Ardeal se deschide cerul

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite