Dezastru în pădurile din Vrancea: se taie mii de hectare, iar de plantare se ocupă "mama natură"

Dezastru în pădurile din Vrancea: se taie mii de hectare, iar de plantare se ocupă

Lemnul este exploatat din pădure cu şi fără acte

Programul lucrărilor de regenerare a pădurilor din Vrancea cuprinde 284 de hectare, din care doar 30 de hectare împăduriri integrale.

Ştiri pe aceeaşi temă

A început "Luna Pădurii", perioadă a anului când silvicultorii încep acţiunile de plantare în zonele muntoase. După cum se ştie, suprafaţa fondului forestier de la nivelul judeţului Vrancea este de 181.489,34 ha, din care 57.412 hectare se află în proprietatea statului şi 123.731 de hectare sunt proprietăţi private ale persoanelor fizice şi juridice.

Pentru anul acesta, programul de împăduriri în judeţ este de 284,3 hectare, din care doar 30 de hectare vor fi împădurite integral, atât în la stat, cât şi la private. Ponderea este reprezentată însă de ceea ce se numeşte împădurire prin regenerare naturală, adică ce dă mama natură atunci când locul copacilor tăiaţi este luat de puieţii rezultaţi din seminţele aflate în sol. Vorbind aici de soiuri slab calitative, fără consistenţă, dar eficiente în silvicultură.

Campania de împăduriri se va desfăşura pe 185 de hectare în pădurile private şi pe 98 de hectare în pădurile administrate de Direcţia Silvică.

În acest timp, suprafeţele exploatate pentru lemn sunt de câteva ori mai mari. Vrancea a ocupat dintotdeauna un loc fruntaş în ce priveşte volumul de exploatare a masei lemnoase din păduri, bună parte din proprietarii care şi-au primit pădurile în posesie, prin legile proprietăţii, tăindu-le aproape la ras, lucru întâlnit în special la obşti.

Aşa se face că doar în anul 2017 (raportul pe 2018 urmează să fie publicat în această primăvară), din pădurile judeţului a dispărut o cantitate de 581.700 mc de lemne, din care 145.000 mc din pădurile statului.

Specialiştii spun că este greu de transformat câţi metri cubi de lemne încap într-un hectar de pădure, dar aşa cum rezultă din raportului Gărzii Forestiere Focşani, care are competenţe pentru judeţele Brăila, Buzău, Galaţi, Tulcea, Vaslui şi Vrancea, în anul 2017 au dispărut în aceste şase judeţe, însumat, fie prin tăiere la ras, fie prin exploatarea obişnuită, 13.482 de hectare de pădure. Cum Vrancea are o pondere de aproximativ 40% din suprafaţa de pădure în rândul acestor judeţe, putem concluziona că, anual, din pădurile judeţului, se exploatează peste 5.000 de hectare.

Vorbim despre o exloatare legală, cu acte, pentru că există şi problematica criminalităţii silvice concentrată cu precădere pe comunele care deţin cele mai mari suprafeţe de fond forestier. Vorbim aici de Nereju, Năruja, Nistoreşti, Tulnici, Mera, Dumitreşti, Cîmpuri, Soveja şi Rugineşti, unde predomină fondul forestier.

Doar în anul 2018, poliţiştii au confiscat aproape 5.000 de mc de lemne şi au aplicat peste 2.000 de amenzi în valoare de 2,6 milioane de lei. Peste 53% din totalul infracţiunilor înregistrate pe această linie au fost constatate de poliţişti în flagrant.

Majoritatea infracţiunilor se întâmplă din cauză că, în judeţ, sunt încă suprafeţe importante de păduri nepăzite. Doar în acest an, Garda Forestieră a notificat primăriile că sunt 13.400 de hectare de păduri nepăzite în Vrancea, dar până în prezent nu s-a reuşit decât preluarea în pază a 1.316 hectare.


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: