Cum a fost scrisă monografia judeţului Putna acum 73 de ani. Un prefect a reuşit să adune în jurul său cele mai luminate minţi

Cum a fost scrisă monografia judeţului Putna acum 73 de ani. Un prefect a reuşit să adune în jurul său cele mai luminate minţi

Monografia judeţului Putna

Studiul monografic făcut în anul 1943 de cei mai buni specialişti din actualul judeţ Vrancea a fost una dintre lucrările importante din acest ţinut.

Ştiri pe aceeaşi temă

În urmă cu 75 de ani, un prefect cu iniţiativă reuşea să iniţieze şi să adune în jurul proiectului scrierii monografiei judeţului  cei mai talentaţi intelectuali ai momentului. Aceştia au lucrat gratis, cu dragoste şi interes şi au alcătuit un studiu profesionist şi valoros pentru judeţ.

Panaite N. Pavlu era prefect de Putna în anul 1943 şi, pe lângă grijile războiului, într-un judeţ în care mii de bărbaţi se aflau mobilizaţi pe front, a reuşit să editeze o lucrare valoroasă pentru acele timpuri, respectiv Monografia judeţului Putna. A avut grijă să adune în jurul proiectului cei mai talentaţi intelectuali din această zonă, care azi se numeşte Vrancea şi cuprindea parţial judeţele Putna, Rm -Sărat, Tecuci şi chiar Tutova.

“Monografia Judeţului Putna a fost una dintre lucrările foarte importante, având la bază o documentare serioasă. Capitolele au fost elaborate de cei mai buni specialişti şi intelectuali putneni pe care îi avea judeţul Putna la acea dată. Faptul că în Romania au venit la putere comuniştii, aceştia au aruncat lucrarea în anonimat. Lucrarea a fost scoasă din biblioteci şi în scurt timp a devenit o raritate bibliografică, aşa cum au devenit şi alte lucrări din cultura romană”, potrivit profesorului Costică Neagu, preşedintele Asociaţiei “Simion Mehedinti” şi iniţiatorul unui proiect de reeditare a acestei lucrări.

Cine au fost autorii

Panaite N. Pavlu s-a născut pe 30 decembrie 1881 în comuna Pângăraţi, judeţul Neamţ. El a fost numit prefect în anul 1942 şi a stat în această funcţie până în anul 1944.

Caracterizarea sa găsită în documentele de arhivă este următoarea: “Sănătos şi rezistent, posedă cunoştinţe profesionale foarte temeinice  şi are multă experienţă în administraţie, foarte corect în serviciu, inteligent şi cu mult bun simţ, punctual şi foarte bun gospodar şi mai presus de toate corect şi demn” .

Aşa se înfăţişa Panaite Pavlu contemporanilor, iar la aceste însuşiri s-a adăugat şi coordonarea realizării  primei şi celei mai oneste monografii a regiunii Putna, parte majoră a actualului judeţ Vrancea. 

I.M. Dumitrescu este autorul capitolelor „Putna pitorească, legendară şi a vechilor amintiri” şi “Drumurile”. Acesta s-a născut pe 5 martie 1883, în Focşani. El şi-a început în anul 1908 cariera în administraţie, fiind numit în Cancelaria Prefecturii judeţului. În 1929 a absolvit complet cursurile Şcoalei Superioare de Ştiinţe de Stat din Bucureşti cu teza de licenţă intitulată „Descreşterea Populaţiei Româneşti în oraşele Moldovei”. Pe 8 august 1930 este numit provizoriu secretar general al judeţului .  Pe 31 decembrie 1937 a ocupat cea mai înaltă funcţie din cariera sa, fiind numit subprefect. A decedat în anul 1971 la Focşani
  
Cooperatistul Neculai Jecheanu, pe când oferea informaţii preţioase pentru întocmirea Monografiei Judeţului Putna , nici nu bănuia ce lovituri cumplite îi va oferi destinul mai târziu. S-a  născut în anul 1891 la Vrâncioaia. A fost simpatizant şi membru al Partidului Ţărănist . A fost arestat pe 27 august 1957 şi depus la penitenciar pe 22 octombrie 1957, fiind condamnat de Tribunalul Militar Constanţa pentru uneltire împotriva regimului. Pedeapsa a constat în 9 ani de închisoare, dar a fost graţiat în anul 1963. Moare la scurt timp după eliberare şi este adus şi înmormântat în curtea bisericii din Vrâncioaia, lângă monumentul eroilor. 

Autori care au suferit în închisorile comuniste

“Meritele sale nu au fost puţine. Ajungând senator, a ajutat atât Vrâncioaia, cât şi comunele din jur. A reuşit, făcând rost de bani, să cumpere pământ mai roditor, să împropietărească sătenii şi să înfiinţeze satul Putna Seacă, aproape de Focşani. A plătit, asemeni altor fruntaşi ţărănişti, Coposu, Diaconescu, C.T.Dumitrescu şi alţii, cu ani grei de închisoare şi surghiun pentru crezul lui politic. Deşi a rulat mari sume de bani a trăit modest, asemeni consătenilor lui, şi a murit sărac”, spune istoricul focşănean Florin Dîrdală.

Un alt autor al monografiei a fost preotul Honoriu Filimon, care a scris capitolul „Biserici, Mănăstiri şi Culte”. Acesta s-a născut în anul 1901 într-o familie de credincioşi ortodocşi din Blăgeştii Buzăului. A fost protopop al oraşului Focşani, iar între 1938 şi 1944 a condus revista "Oastea creştină". Pentru activitatea sa "antimuncitorească" de până la instalarea comunismului, la 16 iulie 1949, părintele Filimon a fost arestat. Un an mai târziu a fost condamnat de Tribunalul Militar Galaţi la 7 ani de muncă silnică. A fost purtat prin temniţele de la Focşani, Galaţi, Canal şi Gherla. După eliberarea din 1956 şi până în 1962 a slujit la Parohia vrânceană Moviliţa. Ulterior, a mai slujit timp de trei ani la Biserica "Donie" din Focşani. În 1982, a trecut la cele veşnice

Un ajutor însemnat la scrierea monografiei au acordat doi profesori de la Liceul Unirea, Ghiţă Chiriac şi Costache Diaconescu

Un alt colaborator al Monografiei Putna a fost D. Popa, care  prin Înaltul  Decret Regal din 6 martie 1941 a fost numit profesor cu titlu definitiv în învăţământul secundar al băieţilor din Focşani pentru specialităţile geografie si istorie.

Urmează Ion I. Diaconu, născut în Spineşti la 24 septembrie 1903, licenţiat în litere. Prin Înalt Decret Regal din1933 a fost numit profesor definitiv la Liceul Unirea pentru specialităţile limba română şi franceza.

Alţi autori ai monografiei au fost Ştefan Baicu, profesor la Liceul Comercial din Focşani, Petre A. Iosif, director al Şcolii de Băieţi din Focşani, statisticianul Alexandru V. Nicolau, dar şi agronomul Marin Stancu, directorul Camerei Agricole, care a scris capitolul rezervat agriculturii.

Vizionarii monografiei

În capitolul pe care l-a redactat, acesta a subliniat că motorul agriculturii, în viitor, pentru judeţul Putna, era comasarea proprietăţilor agricole sfărâmiţate, stăvilirea diviziunii proprietătii agricole,  organizarea creditului ţărănesc şi a depunerilor, organizarea desfacerii şi aprovizionării ţărănimii pe baze cooperatiste şi mărirea numărului de ingineri agronomi cu de 3- 4 ori mai mulţi decât erau în ţară la nivelul anului 1943.

Specialistul silvic Marin Georgescu a scris în monografie despre trecutul, prezentul si viitorul Aurului Verde.

Aceştia au fost câţiva dintre colaboratorii Monografiei Judeţului Putna, care au lucrat gratis şi au alcătuit un studiu credibil, operă care a fost reeditată în Vrancea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: