Un judecător s-a trezit cu o plângere după ce a dat „Like“ unor postări cu mesaj politic. Cum au soluţionat cazul Inspecţia Judiciară şi Curtea de Apel Constanţa

0
Publicat:
Ultima actualizare:

„Apăsarea butonului «Like» reprezintă sau nu o formă de exprimare?“. Este întrebarea în jurul căreia s-a învârtit un dosar în care un petent s-a îndreptat împotriva Inspecţiei Judiciare,  contestând rezoluţiile de clasare pronunţate de această structură a CSM. Aceste rezoluţii se refereau la o sesizare disciplinară formulată împotriva unui judecător al Curţii de Apel Bucureşti.

Iniţial, în februarie 2018, reclamantul (Ş. M. din  Bucureşti) a formulat sesizări atât către Inspecţia Judiciară, cât şi  către Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând verificarea magistratului pârât sub aspectul săvârşirii abaterilor disciplinare, în esenţă legate de activitatea judecătorului pe Facebook (Like-uri la diferite fotografii şi texte scrise sau referitoare la oameni politici, mesaje proprii şi comentarii publice). 

„Aprecierea, spre exemplu prin Like dat mesajului "Muie I" , la momentul la care domnul F I. era ministru al Justiţiei în funcţie, este una neechivocă şi în acord cu consideraţiile subiective ale magistratului posesor al contului de Facebook”,  a fost poziţia petentului (rolli.ro).

Concret, sesizarea reclamantului a cuprins trei fapte prevăzute de Legea 303/2004, potrivit căreia constituie abateri disciplinare: manifestările care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, săvârşite în exercitarea sau în afara exercitării atribuţiilor de serviciu; încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii şi desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu.

Două rezoluţii de clasare 

Ce a sperat petentul a fost ca Inspecţia Judiciară şi Consiliul Superior al Magistraturii să constate că judecătorul ar avea o opinie politică bine conturată, nepotrivită statutului de magistrat, pe motiv că a dat Like-uri „unor postări care se referă la ironizarea partidelor la putere şi a liderilor politici ai acestor partide, atât cei anteriori, cât şi prezenţi, dar şi prin like-uri unor pagini de facebook ale unor oameni politici" şi că prin promovarea în spaţiul public  de imagini/video cu conţinut licenţios explicit, ar incita la "extremism şi la promovare publică a unor persoane care poartă responsabilitatea multor crime împotriva umanităţii şi mai ales a ideologilor legionari".

Inspecţia Judiciară a dat însă două rezoluţii de clasare (din 3.04.2018 şi 7.03.2018) în privinţa sesizării disciplinare formulată de reclamant împotriva judecătorului. 

 

"Este că şi cum ai afirma că dacă admiri tabloul «Guernica» al lui Picasso eşti nazist"

Petentul a contestat rezoluţiile clasate şi, prin strămutare, dosarul a ajuns la Curtea de Apel Constanţa, care a  respins contestaţia reclamantului şi cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate.

„Fotografia este apreciată în primul rând pentru modul de realizare, respectiv încadrarea, lumina, expunerea, etc. În multe cazuri este apreciat şi curajul fotografului, care se apropie, extrem de riscant, de obiectul fotografiat, sau creativitatea şi spiritul artistic al fotografului care a surprins aspecte ale realităţii care scapă celorlalţi semeni. Concluzia că apreciind o fotografie eşti susţinătorul imaginilor şocante, violente surprinse de aceasta este simplistă şi se îndepărtează de logica realităţii. Este nevoie de alte elemente pentru a trage concluzia că persoana care a dat like unor fotografii cu conţinut violent este adeptă a violenţei. (Este ca şi cum ai afirma că dacă admiri tabloul «Guernica» al lui Picasso eşti nazist.)”,  se arată în considerentele sentinţei civile Curţii de Apel Constanţa (www.rolli.ro), pronunţată în iulie 2019, considerente citate de avocatul Raluca Cîrstea - Legal Land.

Decizia nu este definitivă, existând posibilitatea atacării cu recurs, atât în ceea ce priveşte cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, cât şi în ceea ce priveşte contestaţia, prin depunere tot la Curtea de Apel Constanţa.

Constanţa



Partenerii noștri

image
canal33.ro
Ultimele știri
Cele mai citite