Sistemul de votare ideal pentru România. Expert electoral: „Votul prin internet este insuficient cercetat şi securizat“
0
Reporterii „Adevărul“ au consultat mai mulţi specialişti electorali în privinţa soluţiilor care ar trebui aplicate pentru îmbunătăţirea sistemului de votare.
Votul la români înseamnă efort uriaş, disproporţionat, subdimensionat, cu cheltuială de resurse, tone de hârtie irosită şi mai ales timp enorm pierdut prin proceduri depăşite – cum ar fi caligrafierea pe listele suplimentare a datelor alegătorilor, deşi actul de identitate a fost scanat, iar electorul a semnat pentru buletinele de vot.
Experţii electorali consultaţi de „Adevărul“ consideră că România trebuie să-şi perfecţioneze sistemul electoral, actualizându-l cu mijloace tehnologice moderne şi completându-l cu soluţii alternative pentru cei aflaţi peste hotare, cu domiciliul, temporar sau doar în tranzit.
Pe de altă parte, specialiştii concluzionează că România nu este pregătită pentru trecerea la alt sistem de vot – în parte din cauza culturii naţionale în care oamenii sunt mai liniştiţi dacă au o hârtie doveditoare „la mână“ şi mai ales din cauza istoricului încărcat de fraudare la urne.
Cele patru sisteme mari de vot
În lume există patru principale sisteme de votare: vot în persoană la secţia de votare, vot prin corespondenţă, vot pe internet sau vot prin reprezentant. O excepţie se înregistrează în Australia-Noua Zeelandă, unde alegătorii pot transmite votul prin fax, în anumite condiţii – explică Maria Krause, expert electoral.
„Dintre cele patru mari sisteme de votare, ultimele două nu ar fi bune de luat în calcul pentru România, cel puţin pentru următoarele trei runde electorale (de anul acesta şi de anul viitor). Votul prin internet este insuficient cercetat şi securizat, fiind ţări care l-au abandonat după ce l-au testat: Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Kazakhstan, Norvegia sau Olanda. Dacă ne uităm la ce alte sisteme s-au digitalizat în România, vedem că în continuare situaţia nu este chiar roz, de exemplu cu portalul ANAF - «declaraţiile online se depun la etajul 2», paginile de internet ale instituţiilor publice etc. Iar votul prin reprezentant nici nu poate fi luat în calcul, în România în care se practică influenţarea alegătorilor, cumpărarea de voturi şi mita electorală“, arată Krause, care atrage atenţia că votul electronic nu înseamnă neapărat vot prin internet.
Soluţia optimă pentru România
Votul în persoană la secţia de votare este catalogat în continuare drept cea mai simplă şi la îndemână soluţie – mai ales pentru România, în acest moment.
Acest sistem ar trebui însă modernizat, pentru eliminarea birocraţiei şi a timpului pierdut cu completarea hârtiilor, numărarea voturilor şi transmiterea rezultatelor. Până şi îndepărtata Mongolie foloseşte urne de vot cu scanner în capac, care numără voturile pe măsură ce sunt exprimate. În plus, votul prin corespondenţă trebuie făcut accesibil şi celor care nu se înregistrează cu domiciliul în străinătate.
„Pentru transmiterea rezultatelor s-a folosit şi la noi, la aceste alegeri, sistemul SIMPV, care înainte nu avea şi această funcţie. Dar motivul real pentru care sistemul nu funcţionează în România este lipsa de voinţă politică. Din păcate, am ajuns în situaţia în care un scrutin la care să poată vota fără restricţii toţi cei care doresc şi au acest drept ar fi un mare progres“, subliniază Krause.
Modelul Estonia: un singur card
Septimius Pârvu, de la Expert Forum, dă Estonia drept exemplul ideal de ţară, unde cetăţenii au un card care foloseşte peste tot: la bancă, la medic, la votare. „La noi este greu de implementat, cred în informatizare, dar saltul tehnologic ar fi prea mare, nu de făcut peste noapte. Ţine şi de cultura noastră, trebuie să ai o dovadă pe hârtie că ai votat, trebuie să vezi că votul tău a ajuns corect în urna virtuală. Cred în votul în secţie, dar cu îmbunătăţiri: listele suplimentare chiar trebuie scrise de mână şi pigulite cu toate datele din buletin? Din moment ce ţi s-a scanat cartea de identitate şi ai semnat, ce rost mai are acea hârţogăraie? Votul din 26 mai a fost deliberat disfuncţional. Dar dacă nu există urmări, nu se va întâmpla nimic“, apreciază Pârvu.
Soluţii concrete
Un alt adept al votului eston, Ionuţ Ţaţa de la Pro Democraţia, detaliază cum ar trebui să funcţioneze în România. „La noi ar trebui introdus un sistem de vot electronic în secţii – fie cel cu cartele pontate (ca să automatizeze numărătoarea), fie cel cu votarea electronică pe un echipament hardware – pentru a accelera votul şi pentru a scoate din mâinile comisiilor numărarea voturilor. De multe ori reprezentanţii partidelor în secţii joacă un joc murdar prin care încearcă să mute voturi dintr-o parte în altă sau să le anuleze în timpul numărătorii. În paralel, ar putea fi introdus experimental şi un sistem de vot electronic la distanţă, prin internet, care să elimine cozile acestea infernale“, spune Ţaţa.
Expertul face menţiunea că modul de acordare al accesului la acest sistem ar trebui făcut prudent în primă fază, către persoane fără cazier judiciar, care se înscriu în prealabil pentru a vota la distanţă, şi pe baza unei justificări a nevoii de vot la distanţă - plecat din ţară la muncă, motiv de boală etc.
România, în rând cu Europa la implicarea electorală
Prezenţa sporită a românilor la vot indică însănătoşirea spiritului civic şi faptul că oamenii doresc să fie mai responsabili de alegerea lor. „Prezenţa la vot din România a ajuns să fie peste cea din ţări vestice, cu tradiţie democratică mai veche, şi chiar şi aşa au rămas oameni care nu au reuşit să voteze. În Europa am avut anul acesta o prezenţă la vot peste media din 2014, datorită creşterii interesului faţă de tematicile europene, şi nu numai“, afirmă Ionuţ Ţaţa, liderul Pro Democraţia.
România care se mulţumeşte cu puţin
Maria Krause critică ieşirile ministrului de Externe Teodor Meleşcanu care insistă că alegătorii aflaţi în afara ţării nu se înregistrează pentru a putea vota.
„Înregistrarea cu domiciliul este necesară doar la parlamentare, unde se votează pe circumscripţii, deci au drept de vot în afara ţării doar cei domiciliaţi acolo, fiindcă circumscripţia în care ei îşi aleg reprezentanţii este circumscripţia pentru diaspora.
Dar la europarlamentare, prezidenţiale şi referendum se votează într-o singură circumscripţie naţională, deci în secţiile din diaspora poate vota absolut orice alegător – nu doar cei cu domiciliul în afara ţării, ci şi cei care călătoresc în ziua scrutinului. Prin urmare este evident că numărul de luat în calcul este mult, mult mai mare decât orice evidenţă pe baza domiciliului“, afirmă Krause.
Ea mai spune că atâta vreme cât Registrul electoral este alcătuit pe baza înregistrării pasive, statul nu poate impune unor anumiţi cetăţeni să se înregistreze pentru a vota, votul fiind un drept fundamental care nu poate fi îngrădit cu obstacole birocratice.
Experta este sceptică în privinţa anunţurilor oficiale: MAE a promis deschiderea secţiilor de votare din diaspora timp de o săptămână, iar Autoritatea Electorală Permanentă a declarat că până la toamnă va fi disponibil votul online şi prin corespondenţă. Acesta din urmă a fost disponibil electorilor la alegerile parlamentare din 2016.
„Greu de aplicat, cu resursele existente, ar trebui să prezinte o soluţie unitară şi fezabilă. Din păcate, am ajuns în situaţia în care un scrutin la care să poată vota fără restricţii toţi cei care doresc şi au acest drept ar fi un mare progres“, conchide Maria Krause.
Pe aceeaşi temă:
AEP cere introducerea votului prin corespondenţă până la alegerile prezidenţiale
Se încarcă comentariile...
