Scrisoare deschisă pentru susţinerea protestelor declanşate de alegerile din Belarus: „Românii au trăit asta cu exact doi ani înainte“

Scrisoare deschisă pentru susţinerea protestelor declanşate de alegerile din Belarus: „Românii au trăit asta cu exact doi ani înainte“

Sursa EPA EFE

Nume sonore ale societăţii civile româneşti au semnat o scrisoare deschisă pentru susţinerea protestatarilor din Belarus, făcând o paralelă cu protestele din România de pe vremea guvernării PSD.

Ştiri pe aceeaşi temă

Scrisoarea deschisă este adresată preşedintelui Klaus Iohannis, premierului Ludovic Orban şi ministerului de Externe Bogdan Aurescu a fost publicată luni, 24 august, pe site-ul makeapoint.ro.

Apelul cere solidaritate la nivel oficial pentru protestatarii din Belarus. Aceştia au ieşit în stradă după alegerile din 9 august, reclamând că scrutinul a fost fraudat şi a dus la câştigarea unui al 6-lea mandat pentru preşedintele Aleksandr Lukaşenko.

„Cerem o poziţie fermă în susţinerea societăţii civile şi a drepturilor omului în Belarus din partea Statului Român

24 august 2020

Stimate Domnule Preşedinte Klaus Iohannis,

Stimate Domnule Prim-ministru Ludovic Orban,

Stimate Domnule Ministru al Afacerilor Externe Bogdan Aurescu,

Românii au trăit o revoluţie sângeroasă şi nu sunt străini nici de represiuni recente ale protestelor paşnice, cum ar fi cele din 10 august 2018, cu exact doi ani înainte de evenimentele din Belarus. Mai mult decât atât, aceleaşi metode de tortură descrise de cetăţenii încarceraţi în Belarus (cum ar fi, de exemplu, cei forţaţi să treacă încolonaţi printre membrii forţelor de ordine care, din dreapta şi din stânga, îi lovesc cu bastoane de cauciuc) au fost descrise şi de cetăţeni români arestaţi în timpul Revoluţiei din 1989. Aşadar, România nu trebuie să stea deoparte când poporul bielorus are nevoie de solidaritate internaţională.

Tocmai de aceea ne aşteptăm ca Preşedintele şi Guvernul nostru să aibă o poziţie fermă în sprijinul drepturilor fundamentale ale bieloruşilor, precum alegeri libere şi corecte, încetarea torturii şi a tratamentelor degradante, dreptul la întrunire şi proces echitabil, în contextul în care, după alegerile prezidenţiale din 9 august 2020, teroarea a fost dezlănţuită de către regimul ilegitim condus de Alexandr Lukaşenko în Belarus împotriva propriilor cetăţeni paşnici.

Reprezentanţi ai mai multor ONG-uri, membri şi reprezentanţi ai societăţii civile, artişti şi oameni de cultură, răspundem apelului adresat comunităţii artistice internaţionale de către Svetlana Sugako şi Nadia Brodskaia, directoare ale teatrului BFT (Belarus Free Theatre), arestate în 9 august 2020 şi încarcerate în condiţii inumane, şi al căror teatru, deşi aplaudat şi premiat în lumea liberă, este scos în afara legii în ţara lor. Apelul artistelor poate fi găsit aici, iar o relatare detaliată a tratamentului inuman la care au fost supuse artistele se găseşte în The New Yorker.

Teatrul Naţional Yanka Kupala, Corul Filarmonicii Naţionale, Opera Naţională, Galeria Naţională de Artă şi mulţi artişti din Belarus s-au alăturat protestelor sau au intrat în grevă, iar repercusiunile nu au încetat să apară. De exemplu, Paval Latuşko, fost Ministru al Culturii şi actual membru al Consiliului de Coordonare din Belarus, a fost demis din funcţia de director al Teatrului Yanka Kupala.

Prin această scrisoare deschisă vă solicităm să interveniţi urgent, onest şi ferm prin toate canalele şi mijloacele de care dispuneţi în sprijinul cetăţenilor din Belarus, care în aceste zile demonstrează paşnic, în număr foarte mare, în întreaga ţară. Am urmărit declaraţia de presă din 19 august a Domnului Preşedinte Klaus Iohannis şi ne bucurăm să ştim că acesta s-a aliniat poziţiei oficiale a Uniunii Europene care a solicitat „încetarea imediată a violenţelor şi eliberarea persoanelor reţinute ilegal”, arătând că „este necesară investigarea transparentă a tuturor abuzurilor, iar cei vinovaţi să fie traşi la răspundere”.

Din nefericire, în contextul derulării rapide a evenimentelor în Belarus, această poziţie nu mai este suficientă întrucât, după câteva zile de acalmie, în care forţele de ordine fidele lui Alexandr Lukaşenko nu au mai bătut şi arestat, iar o parte dintre cetăţenii deţinuţi ilegal au fost eliberaţi, sunt semne foarte clare că se dezlănţuie din nou teroarea pe străzile din Belarus, lucru de altfel anunţat în mod public de însuşi dictatorul din Belarus în discursul lui ameninţător din 19 august.

Scene de bătaie şi reţineri care au fost postate din nou prin reţeaua Telegram, pe canale precum Nexta LiveRadio Svaboda sau Free Belarus News, sunt greu de privit. Represiunea e pur şi simplu barbară, sălbatică. Protestatari paşnici, jurnalişti sau simplii trecători sunt ridicaţi, bătuţi în plină stradă si băgaţi în autobuze care îi transportă în diverse centre de detenţie, unde sunt iar bătuţi, torturaţi. În celule pentru câţiva inşi sunt înghesuiţi zeci de arestaţi, fără mâncare, apă sau asistenţă medicală. După eliberarea unora dintre prizonieri, rapoartele şi mărturiile medicilor care semnalează zeci de violuri la care au fost supuşi în arest atât femei, cât şi bărbaţi din Belarus, nu lasă urme de îndoială.

Reprezentanţi ai protestatarilor dispar de la domiciliu şi nimeni nu mai ştie nimic despre ei. Dmitri Kudelevici, de exemplu, membru al comitetului de grevă al întreprinderii de îngrăşăminte Belaruskali, din Salihorsk, sau Evgheni Bohvalov, organizator al grevei de la Întreprinderea de Automobile Minsk, au fost arestaţi în ultimele zile. Unii dintre cei reţinuţi au fost eliberaţi între timp, apoi arestaţi din nou.

Dar bestialitatea regimului Lukaşenko nu s-a oprit la tortură. Numărătoarea celor care îşi pierd viaţa este departe de a se fi oprit. Moartea lui Ghenadi Şutov, din Brest, tocmai a fost anunţată într-o declaraţie seacă a autorităţilor: „Raportăm cu regret că, pe 19 august, cetăţeanul Republicii Belarus Ghenadi Şutov a murit.”

Despre Aleksandr Taraikovski, de 34 de ani, care şi-a pierdut viaţa, împuşcat pe 10 august, autorităţile susţin mincinos că avea material explozibil în mână, dar imaginile publicate de Associated Press arată clar că el protesta paşnic, cu mâinile goale, şi a fost împuşcat de la o distanţă mică.

Există dovezi suficiente, adunate de grupuri de opoziţie şi observatori independenţi, care arată că este exclusă varianta ca Alexandr Lukaşenko să fi câştigat alegerile. De asemenea, există destule dovezi că preşedintele ales al poporului bielorus este Svetlana Tihanovskaia. Protestele a sute de mii de cetăţeni bieloruşi din toate categoriile sociale, în întreaga ţară, care îşi riscă locul de muncă, integritatea fizică şi viaţa, vin să întărească acest rezultat. Dovezile sunt dintre cele mai diverse, de la exit-poll-uri independente şi secţii de vot de pe tot cuprinsul ţării, care au publicat cu curaj rezultate reale ale alegerilor, până la cele peste un milion de voturi înregistrate online. Asta în contextul în care chiar şi mărturii oneste şi curajoase despre simpla prezenţă într-o comisie electorală din Belarus pun viaţa cetăţenilor în pericol: Konstantin Şişmako, de 29 de ani, care a refuzat să semneze protocolul mincinos la secţia din care făcea parte, a fost găsit mort într-o pădure, pe 19 august.

Facem un apel, prin această scrisoare deschisă, să luaţi atitudine prin acţiuni urgente şi ferme:

• deschiderea unor canale oficiale de comunicare cu Svetlana Tihanovskaia şi Consiliul de Coordonare din Belarus;

• transmiterea clară a poziţiei de nerecunoaştere ca preşedinte ales a lui Alexander Lukaşenko;

• stabilirea unui termen pentru transferul de putere, prin dialog, de la fostul preşedinte şi actualul uzurpator al puterii în Republica Belarus, Alexander Lukaşenko, la opoziţie, iar dacă acest transfer de putere nu este posibil, recunoaşterea Svetlanei Tihanovskaia ca preşedinte interimar până vor avea loc alegerile libere;

• dacă Alexander Lukaşenko va refuza dialogul şi va continua să răspundă prin forţă, vă rugăm să luaţi în calcul retragerea acreditării Ambasadorului Republicii Belarus în România, în semn de protest pentru evenimentele sângeroase de pe tot cuprinsul Republicii Belarus şi, dacă regimul Lukaşenko continuă represiunea împotriva propriilor cetăţeni şi nu este deschis la dialog cu societatea din Belarus, încetarea relaţiilor diplomatice.

Urmând exemplul altor state est-europene, România trebuie să fie gata să îşi deschidă graniţele pentru cetăţeni bieloruşi dacă situaţia umanitară o cere şi să acorde vize, în regim de urgenţă, pentru cetăţenii bieloruşi persecutaţi de actualul regim.

În lipsa unei poziţii ferme din partea României, ne facem părtaşi la tragedia poporului bielorus. Atât noi, cât şi Guvernul nostru, trebuie să apărăm valorile europene prin declaraţii publice, oneste, care nu trebuie autocenzurate de frica unui dictator.

În speranţa că mesajul nostru nu va rămâne fără ecou,

Semnează:

Ada Gales, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Ada Solomon, producător de film
Adi Tudose, fotograf
Adina Pintilie, regizoare de film, producătoare evenimente culturale – Asociaţia Culturală Manekino
Adrian Cioflâncă, istoric (CNSAS, CSIER)
Adrian Lăcătuş, Director Centrul Multicultural al Universităţii Transilvania din Braşov
Adrian Niculescu, SNSPA, vice-presedinte al IICCMER
Adrian Popescu, scriitor
Alex Călin, actor Teatrul Excelsior
Alex Goldiş, critic şi istoric literar
Axel Moustache, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Alexandra Tănăsescu, jurnalist, Culturaladuba
Alexandru Matei, scriitor
Alexandru Potocean, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Alexandru Solomon, regizor de film
Alina Purcaru, critic literar
Ana Blandiana, scriitoare
Ana Covalciuc, actriţă
Ana Ioana Macaria, actriţă Teatrul Bulandra
Anamaria Antoci, producător de film
Anca Damian, producător şi regizor de film, scenarist, manager cultural (Asociaţia Română a Femeilor în Cinema)
Anca Măniuţiu, Prof. dr., Universitatea Babeş-Bolyai Cluj, Facultatea de Teatru şi Film
Anca Oroveanu, istoric de artă
Andrei Tănăsescu, curator, membru al comitetelor de selecţie – Venice Days şi Vilnius Film Festival
Andreea Nae, producător delegat, Departamentul de Comunicare al Teatrului Naţional Bucureşti
Andrei Cornea, eseist şi istoric de artă
Andrei Creţulescu, regizor de film şi scenarist
Andrei Finţi, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Andrei Oişteanu, cercetător, Academia Română
Andrei Pleşu, scriitor, fost Ministru de Externe
Andrei Ujică, regizor de film
Andrei Ursu, membru în CA al Fundaţiei Gheorghe Ursu, cercetător afiliat la CNSAS
Angela Furtună, scriitoare
Armand Calotă, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Armand Goşu, istoric
Bogdan Ghiu, scriitor, membru al CD PEN România
Brânduşa Mircea, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Brînduşa Armanca, jurnalist
Brînduşa Palade, profesor asociat, SNSPA
Caius Dobrescu, scriitor
Camelia Doru, preşedinte Fundaţia ICAR
Carmen Bendovski, manager cultural
Carmen Lidia Vidu, regizor de teatru
Carmen Muşat, critic literar şi manager cultural, manager ”Observatorul Cultural”
Cassian Maria Spiridon, scriitor
Călin Mihăilescu, scriitor
Călin Vlăsie, scriitor
Cătălin Cioabă, Universitatea Bucureşti
Cătălin Moise, regizor de film
Cecilia Ştefănescu, scriitoare
Cezar Paul-Bădescu, scriitor
Ciprian Ciocan, director executiv, Fundaţia Comunitară Sibiu
Ciprian Nicula, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Claudiu Bleonţ, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Codruţa Creţulescu, producător de film
Constantin Dogioiu, actor Teatrul Bulandra
Corin Braga, scriitor şi critic literar
Corina Bernic, scriitoare şi traducătoare
Cornel Brad, fotograf (Oameni.Putere.România)
Cosmin Costinaş, director Para Site Art Centre, Hong Kong
Cosmin Perţa, scriitor
Cosmina Olariu, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Crina Semciuc, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Cristian Mungiu, regizor de film
Cristina Guseth, Freedom House România
Cristina Lilienfeld, coregraf, director artistic al Asociaţiei Pentru Teatru şi Carte PETEC
Dan Crudu, actor
Dan Grigore, muzician
Dan Perjovschi, artist
Dan Stanciu, scriitor
Daniela Luca, poetă şi eseistă
Denisa Comănescu, editoare şi poetă
Diana Dumbravă, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Doina Jela, scriitoare, Membru Fondator AZIR/AEJ
Dorina Oarga, manager cultural
Dragoş Ciulinaru, sociolog Make a Point
Eduard Adam, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Elena Liliana Popescu, scriitoare şi matematician
Emil Moise, Preşedinte Asociaţia Solidaritatea pentru Libertatea de Conştiinţă
Evelina Morar, Evoluţie În Instituţie
Florentina Tilea, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Florin Călbăjos, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Florin Iaru, scriitor
Florin Iepan, regizor de film
Gabriel Andreescu, director, Noua Revistă de Drepturile Omului
Gabriela Adameşteanu, scriitoare
Gabriela Hamzescu, departamentul comunicare Teatrul Naţional Bucureşti
Gabriela Mirescu-Gruber, politolog
Gelu Vlaşin, poet şi eseist
George Mihalache, arhitect
Gheorghe Ardeleanu, scriitor
Gianina Cărbunariu, regizor de restructured
Iaromira Popovici, jurnalistă
Ioan Andrei Ionescu, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Ioana Cistelecan, scriitoare
Ioan Matiuţ, poet
Ioana Ieronim, scriitoare
Ioana Nicolae, scriitoare
Ioana Păun, regizoare de teatru
Irina Cojar, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Irina-Margareta Nistor, critic de film
Irina Movilă, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Irina Pienaru, arhitectă şi cercetător, TU Berlin
István Teglás, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Iulian Boldea, scriitor
Lari Giorgescu, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Laurenţiu Brătan, critic de film şi manager cultural – Make a Point
Lia Faur, scriitoare
Lidia Vianu, critic literar şi traducătoare
Ligia Soare, traducătoare
Liviu Andreescu, Universitatea din Bucureşti
Liviu Antonesei, scriitor
Liviu Lucaci, actor Teatrul Naţional Bucureşti, rector al UNATC
Liviu Tofan, jurnalist
Lucian Micu, Asociaţia Develop Sibiu
Lucian Nastasa-Kovács, istoric, Cluj
Luiza Pârvu, regizor de film, lector universitar
Luiza Şora, scriitoare
Luiza Zamora, istoric de artă, Asociaţia 37
Magda Cârneci, membru al Comitetului Director al PEN România şi al GDS
Maria Roth, profesor, Universitatea Babeş-Bolyai
Marian Coman, prozator şi jurnalist
Marian Rădună, Asociaţia Geeks for Democracy
Marina Palii, actriţă
Marius Manole, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Marius Boeriu, Preşedinte, Asociaţia 15 noiembrie 1987 Braşov
Mădălin Hodor, istoric
Mădălina Roşca, regizor de film, manager cultural – Make a Point
Medeea Marinescu, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Melinda Boros, producător de film
Michael Shafir, politolog
Mihaela Michailov, dramaturg
Mihaela Sârbu, actriţă, profesor UNATC
Mihai Calotă, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Mihai Călin, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Mihai Dinu Gheorghiu, sociolog, profesor universitar emerit (UAIC, Iaşi)
Mihai Măniuţiu, regizor de teatru, manager Teatrul Naţional Cluj-Napoca
Mihai Şora, filozof şi eseist
Mihai Demetriade, consilier superior Direcţia Cercetare, CNSAS
Mihai Mitrică, producător, manager cultural
Mircea Dan Duţă, poet, traducător, membru PEN Ro şi PEN Cz
Mona Petre, artist vizual, fondatoare Ierburi Uitate şi Grădina Istorică
Monica Davidescu, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Monika Tompos, Asociaţia Develop Sibiu
Mircea Cărtărescu, scriitor
Mircea Kivu, sociolog
Mona Nicoară, regizor de film
Natalia Călin, actriţă Teatru Naţional Bucureşti
Nelia German, arhitectă
Nicolae Coande, scriitor
Ofelia Prodan, poetă
Ovidiu Cuncea, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Paul Arne Wagner, regizor de film şi fotograf – Make a Point
Péter Demény, scriitor şi traducător
Péter Eckstein-Kovács, avocat, fost parlamentar
Petre M. Iancu, jurnalist, Deutsche Welle
Radu Filipescu, inginer, fost preşedinte al Grupului pentru Dialog Social, fost deţinut politic
Radu F. Alexandru, dramaturg
Radu Jude, regizor de film
Radu Paraschivescu, scriitor
Radu Pavel Gheo, scriitor şi traducător
Radu Polizu, FlyingMonk Films
Radu Ulmeanu, scriitor
Radu Sergiu Ruba, scriitor
Radu Vancu, preşedinte PEN România
Raluca Grosescu, cercetător
Raluca Petra, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Răzvan Orăşanu, preşedinte Asociaţia Ţine de Noi
Răzvan Popa, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Richard Bovnoczki, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Riri Sylvia Manor, poetă
Romaniţa Iordache, cercetătoare de drepturile omului, copreşedintă ACCEPT
Romulus Bucur, poet şi eseist
Ruxandra Cesereanu, scriitoare
Ruxandra Gubernat, regizor de film documentar şi cercetător, Demodocs
Sabin Orcan, jurnalist
Sebastian Reichmann, scriitor
Silvia Călin, coregrafă
Simona Sora, scriitoare
Simona Sterca, arhitect
Smaranda Baciu, scriitoare
Smaranda Enache, copreşedintă Liga Pro Europa
Smaranda Găbudeanu, artist, preşedinte al Asociaţiei Pentru Teatru şi Carte PETEC
Sorin Ioniţă, Expert Forum
Sorin Şerb, comentator Radio Europa Liberă
Sorina Tomuleţiu, artist vizual
Suzana Dan, artist
Ştefan Niculescu-Maier, inginer, jurnalist, fost deţinut politic
Tania Popa, actriţă Teatrul Naţional Bucureşti
Toma Peiu, cineast, doctorand la University of Colorado Boulder
Tudor Chirilă, actor Teatrul de Comedie
Vasile Igna, scriitor
Victor Bârsan, jurnalist
Victoria Milescu, poetă şi critic literar
Virgil Mihaiu, scriitor
Virgil Ştefan Niţulescu, Manager Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Vitalie Bichir, actor Teatrul Naţional Bucureşti
Vlad Ilicevici, producător şi regizor de film, manager cultural
Vlad Massaci, regizor de tester
Vladimir Tismăneanu, profesor University of Maryland

 

Organizaţii semnatare:

Expert Forum
Fundaţia Gheorghe Ursu
Fundaţia ICAR
Grupul pentru Dialog Social
Make a Point
PEN România

#RomaniaStandsWithBelarus

Pentru mai multe detalii pot fi contactaţi:
Laurenţiu Brătan – +40723503245
Mădălina Roşca – +40723531275
madi@makeapoint.ro 

Pe aceeaşi temă: 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările