La cine se roagă românii de Sfântul Vlasie pentru a avea mereu „o para în pungă“

La cine se roagă românii de Sfântul Vlasie pentru a avea mereu „o para în pungă“

FOTO: Arhiva ziarului Adevărul

Sfinţii nu sunt doar tămăduitori sau sprijin pentru oameni în momente de încercare, ci pot fi cei care le asigură credincioşilor o anumită bunăstare. Cel puţin aşa credeau românii, conform unor tradiţii şi obiceiuri mai vechi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Simion Florea Marian consemnează în volumul „Sărbătorile la români”, că în ziua Sfântului Vlasie (11 februarie) există credinţa, mai ales în zona Bucovinei, că păsările se întorc la cuiburi, şi copii la „pîne”. În restul Moldovei, oamenii cred că în această zi se deschide gura păsărilor.

Tot în Moldova exista credinţa că cine se roagă la Sfântul Vlasie „nu rămâne fără para în pungă”.

Femeile nu-şi lăsau copiii să alerge prin casă cu mâncare în mână, în ziua Sfântului Vlasie, deoarece exista credinţa că păsările le mănâncă semănăturile”.

„Tot pentru ca păsările să nu le strice semnăturile şi holdele, mulţi inşi nu lucrează în această zi nimic. Cine lucrează în această zi, acela, nu numai că păsările îi strică semănăturile şi holdele, ci poate să cadă în mare primejdie, pentru că ziua aceasta este una primejdioasă”, scrie Simion Florea Marian.

Primejdioasă este această zi pentru femeile însărcinate care obişnuiau pe 11 februarie să o cinstească precum o zi de sărbătoare, de duminică, nefăcând nimic. În caz contrar, tradiţia spune că puteau da naştere unor copii cu probleme de sănătate.

Chiar şi când omul e singur singurel pe lume, încă se cuvine să sărbătorească pe Sfântul Vlasie pentru vite, căci,  ducă-se pe pustii, viţelul poate să se nască cu mai multe picioare, pasărea cu un ochi ori două capete, ori cine ştie ce fel de minunăţie”, notează autorul volumului „Sărbătorile la români”.

Sfântul Vlasie a trăit în vremea împăratului roman Liciniu. A trăit într-o peşteră, ajungând episcopul Sevastiei.

Sinaxarul ortodox, care consemnează viaţa sfântului, spune că la gura peşterii lui Vlasie stăteau mereu animalele pădurii care aşteptau binecuvântare sau vindecare din partea lui.

Sfântul Vlasie a ajuns să fie cunoscut şi prin vindecările sale minunate, însă faima sa a atras ura ighemonului (guvernatorului) din acel ţinut. De aceea, a fost arestat cerându-i-se să renunţe la credinţa în Hristos. Urmat fiind de 7 femei, şi acestea au fost prinse de autorităţi şi, pentru că nu s-au lepădat de credinţă, au fost omorâte.

În cele din urmă, Vlasie este omorât prin decapitare.

Biserica Ortodoxă îl cinsteşte în fiecare an în data de 11 februarie.

Pe aceeaşi temă:

Cum au ajutat americanii, prin intermediul unui catolic, mănăstirile Văratec şi Agapia în perioada comunistă

Cine este bătrânul care l-a întâmpinat pe Iisus la Templu. Tradiţia spune că avea 360 de ani




 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: