Gazele de şist şi resursele din România. Dobrogea, pe lista exploatărilor. În vizor: Adamclisi, Costineşti şi Vama Veche

Chevron este una dintre cele mai mari companii energetice din lume

Ca să fie înţeles mai bine protestul constănţenilor la adresa începerii exploatărilor gazelor de şist din România şi în special din Dobrogea, vă redăm explicaţia Ministerului Mediului şi Pădurilor oferită pe site-ul ministerului despre controversatul proiect, comparabil cu Roşia Montană.

Ce este gazul de şist şi care sunt zonele unde ar putea fi amplasate sondele, aflaţi din informaţiile oficiale ale Ministerului Pădurilor şi Mediului.

Gazul de sist este un gaz natural obisnuit, dar care se gaseste în rezervoare neconventionale, cum ar fi straturile geologice de argila de adâncime (argile gazifere). La nivelul Uniunii Europene se apreciaza ca în Europa este posibila existenta unor resurse bogate de hidrocarburi neconventionale, în special a gazului de sist. România este una dintre tarile UE unde se estimeaza ca ar exista resurse de gaz de sist si care ar putea fi exploatate.

Din informatiile ANRM, în anul 2011, în cadrul Programului Geologic National initiat de Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale, un colectiv din cadrul Universitatilor Bucuresti, Cluj, Iasi si GeoEcomar a realizat prima etapa a studiului geologic privind evaluarea regionala si posibilitatea de valorificare a argilelor gazifere din România, asa numitul gaz de sist.

Miting de protest la adresa exploatării resurselor Dobrogei

Legislatia româna în domeniul petrolului nu face deosebire între resursele conventionale si cele neconventionale, petrolul reprezentând „substante minerale combustibile din amestecuri de hidrocarburi naturale, acumulate în scoarta terestra si care, în conditii de suprafata, se prezinta în stare gazoasa, sub forma de gaze naturale, sau lichida, sub forma de titei sau condensat”.

În conditiile legislatiei nationale, pentru acest tip de resursa nu se elibereaza de catre ANRM licente de explorare sau de exploatare, ci se semneaza un acord petrolier care se deruleaza în 3 etape: explorare, dezvoltare si exploatare. În consecinta, ANRM nu încheie cu agentii economici acorduri pentru explorarea si exploatarea rezervelor de „gaz de sist”, ci acorduri petroliere de concesiune pentru explorare, dezvoltare – exploatare sau exploatare.

Prima sub-etapa este cea de prospectiuni seismice si geologice, urmata de etapele de explorare, dezvoltare/exploatare sau exploatare. Dupa obtinerea avizului de la ANRM, agentii economici notifica autoritatea competenta de protectia mediului cu privire la intentia de explorare sau exploatare, dupa caz. In consecinta, studiile de evaluare a impactului asupra mediului pot fi facute numai dupa ce s-au efectuat studiile geologice si prospectiunile seismice adica, in etapele de explorare (foraje de adancime) si de exploatare.

Din informatiile furnizate de ANRM, toate activitatile de cercetare a argilelor gazifere (gaz de sist) din România se afla în stadiu incipient si în acest moment nu se poate discuta despre o metoda agreata de exploatare a gazelor din rocile argiloase.

Durata etapei de explorare în cazul acordurilor petroliere este de circa 5 ani, perioada în care se executa studii geologice, prospectiuni seismice si sonde de explorare verticale, care urmaresc evidentierea hidrocarburilor în arealul investigat. În schimb, investigarea posibilitatilor de exploatare, care ar putea include foraje orizontale, fisurare hidraulica, reprezinta o etapa ulterioara si distincta. Metodologia de exploatare este aprobata de ANRM în baza unui studiu de exploatare si calcul al rezervelor.

Ministerul Mediului si Padurilor (MMP) a informat autoritatile din subordine, respectiv, ANPM, ARPM, APM, cu privire la posibilitatea aparitiei în România a acestui tip de proiecte, precum si despre necesitatea aplicarii acquis-ului comunitar, în cazul reglementarii acestor proiecte.

Pâna în prezent nu s-au identificat proceduri de evaluare a impactului asupra mediului deschise pentru proiecte de explorare/exploatare a gazului de sist, la autoritatile de mediu din teritoriu, si pe cale de consecinta nu au fost elaborate în România rapoarte privind impactul asupra mediului, nici nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizatii de mediu) pentru astfel de lucrari.

Referitor la numarul si localizarea perimetrelor unde s-au manifestat intentii de a explora potentialul de petrol al zonelor respective, în general, si de gaze naturale din argile gazifere în particular, precizam:

-Perimetrul E V-2 Bârlad, pentru care firma Chevron are un acord petrolier în vigoare, preluat prin transfer de la firma Regal Petroleum (exista un HG aprobat). In acest caz, compania a inaintat spre avizare la ANRM proiectele geologice privind saparea a 3 sonde cu adancimi cuprinse intre 3000 si 4000m. Programul sondelor cuprinde analizarea formatiunilor traversate si nu include utilizarea metodei de fisurare hidraulica, dupa cum precizeaza ANRM. Dupa avizarea acestor proiecte de catre ANRM, compania se va adresa autoritatilor de mediu in vederea obtinerii actului de reglementare al acestora pentru proiectul de sapare a sondelor.

-Perimetrele Adamclisi, Costinesti si Vama Veche, cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare si exploatare a petrolului (titei si gaze naturale situate în orice tip de colector), semnate cu firma Chevron, aflate în curs de aprobare prin H.G.

-Perimetrul E III-7 Sud Craiova, pentru care firma Midia Resources are un acord în vigoare, declarând intentia de a investiga potentialul de gaze neconventionale.

-Perimetrele E X-1 Voivozi si E X-5 Adea cu acorduri petroliere de explorare, dezvoltare si exploatare a petrolului (titei si gaze naturale situate în orice tip de colector), semnate cu Mol Hungarian Oil and Gaz Public Limited Company împreuna cu S.C. Expert Petroleum SRL, aflate în curs de aprobare prin H.G.

MMP nu detine documentatii care au stat la baza autorizarii si licentierii initiate de ANRM pentru astfel de explorari/exploatari în zona municipiului Bârlad.

MMP nu are în atributii elaborarea de strategii/programe privind gestionarea resurselor minerale, precum gazul de sist. În cazul elaborarii unor astfel de documente sau al initierii de proiecte de explorare sau exploatare, MMP va aplica prevederile H.G. nr. 1076 din 2004 privind evaluarea de mediu pentru planuri si programe si H.G. nr. 445 din 2009 privind stabilirea procedurii cadru pentru evaluarea impactului asupra mediului pentru anumite proiecte publice sau private.