FOTO Primii comunişti ai României interbelice, ilegalişti iluştri ai căror urmaşi au condus ţara după Revoluţie
0
Un grup de istorici, cercetători ai istoriei recente, a strâns într-o fototecă virtuală poze ale primilor comunişti din perioada interbelică, din România.
Imaginile cu fruntaşii ilegalişti constituie un album care poate fi răsfoit pe site-ul andco.ro, al proiectului Analysis Network Diagrams from Communism.
„Un număr de 10.000 de fişe personale ale membrilor, simpatizanţilor, conspiratorilor şi 'tovarăşilor de drum' conectaţi cu PCdR în primele două decenii de existenţă (1921-1944)“, arată istoricii care au creat proiectul ANDCO: Adrian Cioroianu, Mihai Burcea, Corina Doboş şi Dumitru Lăcătuşu.
Documentele au fost găsite în Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi sunt extrem de interesante, fiind un panou de onoare - din vremea când acţionau în ilegalitate, în perioada interbelică - al comuniştilor care aveau să preia conducerea ţării după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Printre ei se află figuri ilustre, ai căror urmaşi au condus România după Revoluţia din Decembrie '89: Alexandru Iliescu - tatăl lui Ion Iliescu, fondatorul PDSR, primul preşedinte al ţării postdecembriste; Ghizela Vass - bunica maternă a liberalului Bogdan Olteanu, fost lider PNL, fost deputat şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor şi fost viceguvernator BNR.
De remarcat şi prezenţa lui Leonte Tismăneanu - tatăl istoricului Vladimir Tismăneanu, care a părăsit România din motive politice an anul 1981. În anul 2006, Vladimir Tismăneanu a fost desemnat de Traian Băsescu, preşedintele de la acea vreme al României, în funcţia de preşedinte al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. Din data de 11 aprilie 2007, istoricul a fost preşedintele Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romaânia. Între 2010 şi 2012, Vladimir Tismăneanu a fost preşedintele Consiliului Ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Actualmente este presedintele Consiliului Ştiintific al Institutului de Studii Populare (ISP).
Partidul Comunist din România (PCdR) a fost înfiinţat în mai 1921 şi a activat în clandestinitate între 1924 şi 1944, deoarece programul său politic, dar şi modul de organizare şi funcţionare au fost considerate de autorităţile vremii ca fiind un pericol la adresa orânduirii de stat.
Partidul a ieşit din ilegalitate în urma Actului de la 23 august 1944, odată cu înlăturarea regimului lui Ion Antonescu, reinstaurarea pluripartidismului, amnistierea deţinuţilor politici (cu excepţia legionarilor) şi a desfiinţării lagărelor de internare.
„Fototeca ANDCO propune o incursiune vizuală în lumea grupului ilegaliştilor comunişti din România. Portrete şi priviri de demult, alături de documente produse de ilegalişti sau produse împotriva lor. Documentele sunt păstrate de Arhivele Naţionale Istorice Centrale şi aşteaptă cuminţi să fie descoperite. Fiecare imagine este însoţită de scurte informaţii explicative“, spun cercetătorii.
ANDCO detaliază evoluţia numerică a PCdR, originea etnică şi provenienţa regională a membrilor de partid şi a simpatizanţilor PCdR, precum şi traiectoriile lor politice între 1944 şi 1952.
Pe aceeaşi temă:
VIDEO România lui 1988, şocantă pentru Occident: „De ce nu se revoltă românii?“
Se încarcă comentariile...
