Extremistul Băsescu. De ce şi-a schimbat radical discursul de la „Mulţumim musulmanilor pentru respectul arătat românilor!“ la „Muftiule, ciocul mic!“
0
Fostul preşedinte Traian Băsescu a lansat pe Facebook un atac la adresa muftiului Iusuf Murat, folosind un limbaj de cartier. „Muftiule, am o sugestie si pentru tine: ciocul mic“, a scris fostul şef de stat.
În postarea de pe Facebook din seara de joi, 9 iulie, Traian Băsescu a scris:
„Doi nesăbuiţi din fruntea statului român vor ca, la Bucureşti, să se construiască cea mai mare moschee din Europa, pe lîngă care să funcţioneze o universitate cu 6.000 de studenţi selectaţi de prin toată lumea arabă.
Probabil nu reuşiţi să vă imaginaţi o staţie de metrou din Bucureşti în care, la ore de vîrf, un tânăr credincios se detonează în numele lui Allah. Sau poate inteligenţa nu va ajută să vă imaginaţi tineri romîni (sublinierea noastră) eşuaţi în viaţă convertiţi la islamism şi trimişi în tabere de instruire prin Siria, Irak sau Afganistan şi reveniţi în Europa pentru a ne aduce binefacerile Statului Islamic.
Muftiule, am o sugestie si pentru tine: ciocul mic, pentru că aici nu este vorba despre minorităţi. Ştii cumva de visul teroriştilor de la Statul Islamic de a se extinde în Balcani si Europa Centrală? Erdogan să propovăduiască islamismul în Turcia, nu într-o ţară creştin-ortodoxă. Ponta, sigur te-ai operat la picior şi nu la cap?“.
În tirada sa, Băsescu uită şi de grafia corectă a cuvântului „români“, scriindu-l „romîni“.
Muftiul Iusuf Murat, liderul comunităţii musulmane din România, a preferat să nu continue în nota „marinărească“ a lui Traian Băsescu. „Nu am ce să comentez la asemenea vorbe. Îi transmit doar condoleanţe pentru pierderea socrului său“, a declarat muftiul.
Traian Băsescu s-a transformat într-un adversar al comunităţii autohtone de musulmani, care intenţionează, prin Muftiatul Cultului Musulman din România, să ridice la Bucureşti un centru spiritual care să cuprindă o mare moschee, o bibliotecă, două săli de curs pentru şcoala de weekend a copiilor musulmanilor şi o cantină socială pentru nevoiaşi indiferent de religie.
Băsescu, prietenul declarat al musulmanilor pe vremea când era preşedinte
Pe vremea când deţinea funcţii în statul român, Băsescu era însă un prieten declarat al musulmanilor, cu care îşi găsise puncte în comun. El era la curent cu planurile comunităţii de a construi o mare moschee la Bucureşti şi convenise acordul cu preşedintele Turciei privind reciprocitatea unor edificii pentru minorităţi în ţările în care trăiesc.
„Nu ne-am fi aşteptat niciodată la o asemenea declaraţie din partea unui fost şef de stat. Cu atât mai mult cu cât era la curent cu planurile moscheii de la Bucureşti încă de pe vremea când era primar general al Capitalei. Au existat apoi contactele de la nivel înalt, între statele român şi turc, un parteneriat în care să fie acordate terenuri pentru comunitatea musulmană din România pentru moschee la Bucureşti şi cimitir la Valu lui Traian, iar pentru comunitatea română din Turcia - pentru o biserică şi un cimitir la Istanbul. Am primit terenul pentru cimitir, la fel şi comunitatea din Istanbul şi-a primit terenul. Acum am primit terenul pentru moschee. Apoi auzim în presă declaraţiile fostului preşedinte. Nu înţelegem de unde au ieşit aceste afirmaţii cu 6.000 studenţi, dar nu vrem să fim prinşi în conflicte politice, se denaturează scopul demersului nostru“, atrage atenţia muftiul Iusuf Murat, liderul comunităţii musulmane din România.
Iată ce declaraţii le făcea Traian Băsescu musulmanilor, pe vremea când era preşedinte:
Cina de Iftar, 4 septembrie 2009 - „Ca în fiecare an răspund cu plăcere invitaţiei muftiului din România de a participa la Cina de Iftar. Este pentru mine o onoare şi, în acelaşi timp, o bucurie, bucuria de a putea arăta că, cel puţin în România, ortodocşi, musulmani, greco-catolici şi orice alt cult, trăim în bună înţelegere, în respectul legii, dar mai ales în respectul unuia faţă de celălalt. Sunt unul dintre politicienii care şi la discuţiile cu oameni politici şi la discuţiile cu reprezentanţi ai cultelor, am susţinut ideea că uneori capacitatea noastră, a politicienilor de a rezolva probleme care ţin de conflicte bazate pe credinţa unuia faţă de credinţa celuilalt este depăşită şi că avem nevoie să susţinem un dialog între culturi. Probabil că încă nu am înţeles toţi că libertatea fiecăruia dintre noi poate să meargă până acolo unde încalci credinţa şi valorile altora. Sunt incidentele din ultimii ani care arată că în numele libertăţii unii şi-au permis să încalce valorile celorlalţi. Mi se pare că trebuie să venim la respectul între oameni şi pentru a respecta omul trebuie să respecţi întâi valorile. Sunt convins că marile dispute din lumea arabă sau marile dispute cu lumea arabă vor putea fi rezolvate atunci când credinţa fiecăruia va fi respectată.
Cred că orice om politic are obligaţia să cunoască valorile lumii musulmane. Acest lucru ne va duce la o mai bună înţelegere a problemelor acestor mari naţiuni din lumea arabă şi ne va face capabili să găsim formulele de conciliere. Nu războaiele, nu avioanele de vânătoare, lucruri bune vor aduce pacea în lume şi înţelegerea de la unii către ceilalţi, înţelegerea valorilor fiecăruia şi respectarea valorilor fiecăruia. Din punctul meu de vedere, sunt mulţumit că în România musulmanii trăiesc în pace cu majoritatea populaţiei, cu românii ortodocşi, sunt mulţumit că există respectul românilor pentru minoritatea musulmană, o minoritate concentrată în primul rând în Dobrogea, de acolo de unde eu vin, şi aş putea spune că în familia mea există exemplul înţelegerii între oameni cu credinţe diferite. Suntem naşi unei perechi de musulmani, avem cumătru un armân şi când eram primar am botezat un ţigan.
Deci, în România asemenea exemple sunt frecvente şi ele nu arată nimic altceva decât capacitatea românilor de a trăi în bună înţelegere şi respect pentru valorile celorlalţi. Mă bucură faptul că în România sunt astăzi reprezentanţii musulmanilor din toate ţările balcanice şi nu numai. Faptul că la Cina de Iftar am avut onoarea, privilegiul de a fi alături de personalităţile comunităţii musulmane din Balcani, din regiunea noastră, mă bucură şi mă onorează. Vă mulţumesc mult pentru onoarea pe care aţi făcut-o României, de a vă afla zilele acestea la Bucureşti. Vă mulţumesc!“
Cina de Iftar, 5 octombrie 2007, discursul de atunci al lui Traian Băsescu - „Sunt sute de ani de cand comunitatea musulmana traieste pe pamant romanesc, parte a natiunii romane, parte a culturii romane, parte a respectului pe care romanii l-au avut fata de musulmani si musulmanii fata de romani. România a fost supusa unei monitorizari in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor a carei concluzie a fost ca România este un model pentru modul in care minoritatile sunt protejate, pentru modul in care minoritatile pot evolua in Romania, un model de buna intelegere intre oameni avand cetatenie romana, dar nationalitati diferite. Credem ca cetatenii de origine musulmana ai altor state, care vin in Romania, dezvolta afaceri si chiar ajung sa se stabileasca aici, apreciaza felul in care romanii si musulmanii convietuiesc.
Credem, in conditiile in care Romania este deschisa accesului cetatenilor din state musulmane, ca exemplul pe care il gasesc aici va fi respectat, va fi acceptat si toti vom reusi sa ne respectam reciproc, sa ne respectam cultura, sa ne respectam obiceiurile si, cel mai mult, sa ne respectam pacea pentru ca dorinta de liniste, de pace, de securitate a musulmanilor stabiliti in Romania de multa vreme si a romanilor a fost, pana la urma, cheia succesului convietuirii noastre.
Toleranta si respectul reciproc au constituit coordonate de baza ale convietuirii armonioase intre romani si minoritatile care traiesc in tara noastra. Romania va ramane o tara care isi respecta toti cetatenii si care stimuleaza pastrarea traditiilor si obiceiurile minoritatilor, pentru simplu motiv ca a crea conditii unei minoritati sa-si pastreze si sa-si consolideze obiceiurile, traditia, cultura nu inseamna decat un castig pentru noi romanii. Multumim membrilor minoritatii musulmane pentru respectul pe care l-au aratat, de-a lungul timpului, romanilor, si asigur comunitatea musulmana de respectul meu si al tuturor romanilor“.
Centrul musulman, locaş de învăţătură, nu de propagandă fundamentalistă
Prezentat în premieră de „Adevărul“, centrul social-religios al Muftiatului Cultului Musulman din România va fi ridicat în termen de 3 ani pe un teren de 11.000 metri pătraţi, situat lângă Romexpo, atribuit de Guvern la finele lunii mai. Prin hotărâre de Guvern, Executivul dădea astfel comunităţii musulmane terenul ce fusese în folosinţa RAAPPS, pe care regia intenţionase să-l înstrăineze către companii imobiliare.
Pe terenul aflat pe Bulevardul Expoziţiei din Bucureşti, cu o valoare de inventar de 17,2 milioane lei, Muftiatul va ridica un centru spiritual grandios, care să cuprindă o mare moschee, o bibliotecă, săli de curs pentru două clase de copii şi o cantină socială pentru nevoiaşi de orice religie. Moscheea de la Bucureşti va avea o capacitate de 1500 persoane, aproape dublu faţă de moscheea Carol I din Constanţa.
Sălile de curs vor găzdui şcoala de weekend a copiilor musulmani, care să înveţe ABC-ul religiei de la un „duhovnic“ adus de Muftiat. La bibliotecă vor fi volume ştiinţifice şi religioase autorizate, de unde tineretul să îşi ia cunoştinţele corecte despre Islam. Muftiatul doreşte astfel să contracareze existenţa moscheilor ilegale care se înfiinţează în Capitală. La construirea centrului va contribui substanţial statul turc, care va oferi suma de 3 milioane euro.
„Am spus că dorim să construim cea mai mare moschee dintr-o capitală europeană, cu excepţia Istanbulului, tocmai pentru a ne arăta preţuirea faţă de România. România este ţara noastră, acesta este poporul nostru, românii sunt fraţii noştri. Nu am vrut să ne construim moscheea pe banii contribuabilului român, aşa că am apelat la statul turc pe care ne puteam baza, ca de fiecare dată, cu încredere“, explică muftiul.
Liderul comunităţii musulmane respinge ideea că aici se va face propagandă fundamentalistă, spunând că tocmai acesta a fost scopul acestui locaş, de combatere a prozelitismului religios dat de interpretarea greşită a Coranului. „Nu va fi nicio universitate teologică, nu înţelegem de unde a ieşit acest număr de 6.000 studenţi, nu sunt în toate centrele universitare din Balcani atâţia studenţi. Este vorba doar despre cele două clase de sâmbătă şi duminică, pentru copii“, precizează muftiul.
Suspiciuni tocmai din partea naşului ortodox cu fini musulmani
În Bucureşti trăiesc 10.000 musulmani, care au la dispoziţie 4 moschei. Numărul musulmanilor s-a dublat în ultimii ani în Capitală, prin venirea unor investitori, oameni de afaceri, tineri la studii sau prin mariaj. Dar pentru musulmanii români, suspiciunile exprimate public de Traian Băsescu sunt de natură a-i ofensa. „Strămoşii noştri au luptat pentru România în cele două Războaie, au fost eroi ai acestui popor. Unchiul meu este martir din cel de-al Doilea Război Mondial, a murit pe front. Noi ne plătim taxele, ca orice cetăţean de rând, avem dreptul la lăcaşuri de cult. Cum să spună aşa ceva tocmai fostul preşedinte? Mai are şi fini tătari!“, şi-a arătat revolta muftiul Murat.
Traian şi Maria Băsescu au acasă la Constanţa fini de cununie un cuplu de tătari, cu care sunt prieteni de familie de ani buni: Perodin şi Narciz Amza. La prima campanie electorală pentru prezidenţiale din toamna lui 2004, Băsescu a ţinut să-i mulţumească public de pe scena de la Constanţa lui Amza, pe care l-a numit „cel mai bun prieten“ al său. Perodin Amza este comandant de vas ca Traian Băsescu, iar soţia sa Narciz, profesoară de matematică, a fost inspector şcolar general.
Muftiul Iusuf Murat este teribil de mâhnit: „Băsescu are nevoie de cunoştinţe istorice, nu doar tehnice. Strămoşii noştri sunt aici de secole şi noi, musulmanii, suntem loiali ţării noastre România. Un fost preşedinte să facă asemenea afirmaţii despre comunitatea musulmană şi tocmai în postul Ramazanului...“
Semnificaţia unei seri cu Klaus Iohannis
Un eveniment îndelung planificat a avut loc în seara de 8 iulie în comunitatea musulmană, aflată în postul Ramadanului. Preşedintele Klaus Iohannis a participat la cina festivă de Iftar, ce s-a desfăşurat la hotel Marriott din Bucureşti. Coincidenţă, sărbătorirea a avut loc chiar în sala Constanţa, denumită după oraşul de la malul mării în care îşi are sediul Muftiatul Cultului Musulman din România.
Cina de Iftar este masa de seară a musulmanilor din luna Ramadanului, sfântă pentru ei. Are loc la asfinţit, după o zi în care credincioşii nu au voie să mănânce sau să bea nici apă, decât dacă este absolut necesar.
Prin tradiţie, Muftiatul organizează o dată pe an o cină festivă la Bucureşti, la care invită demnitari de rang înalt din România şi de la ambasade.
Anul acesta, Iftarul a nimerit într-o perioadă tulburată de proiectul marii moschei de la Bucureşti, prezentat în premieră de „Adevărul“. Teama de a nu atrage extremişti ai Islamului a generat dispute în spaţiul public, inclusiv declaraţii riscante făcute de fostul preşedinte Traian Băsescu.
„Nu înţelegem de unde au ieşit aceste afirmaţii cu 6.000 studenţi care vor veni să studieze la o universitate teologică. Nu este vorba de aşa ceva, centrul nostru spiritual va avea o moschee, o bibliotecă, săli de curs pentru copiii care vor învăţa ABC-ul Coranului de la imamii noştri şi o cantină pentru nevoiaşi indiferent de religie. În felul acesta vom contracara moscheile neautorizate care s-au înfiinţat la Bucureşti, unde există pericolul prozelitismului religios“, a declarat muftiul Iusuf Murat, liderul comunităţii musulmane din România.
Îngrijorarea opiniei publice, venită de la planul ca moscheea să fie cea mai mare din Europa creştină, este temperată de reacţia muftiului. „Dacă autorităţile competente, respectiv Ministerul Administraţiei şi Internelor, va constata că acest proiect reprezintă un minim risc la adresa siguranţei cetăţeanului român, personal voi propune retragerea acestui proiect“, a declarat liderul musulman.
Semnalul aşteptat
În tot acest context, întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis a fost semnalul de care comunitatea musulmană avea nevoie. „Comunitatea musulmană autohtonă va continua politica de protejare a valorilor religioase islamice faţă de eventuale influenţe extremiste ce pot proveni din exterior, în actualul context internaţional. Rolul statului este vital în sprijinirea cultelor, având în vedere particularităţile fiecărui cult în parte, cât şi specificitatea regiunii noastre, configuraţie care nu se regăseşte în comunităţile islamice din statele puternic dezvoltate. Vă asigurăm de corectitudinea şi loialitatea comunităţii musulmane faţă de interesele ţării noastre“, s-a angajat faţă de conducerea ţării muftiul Iusuf Murat.
Klaus Iohannis a venit neînsoţit de prima-doamnă la cina de Iftar. A ţinut mâna la inimă, precum alţi români musulmani din sală, în timpul intonării imnului naţional. Preşedintele a mulţumit protocolar pentru invitaţia de a fi împreună cu comunitatea musulmană în acest moment important.
„Privesc participarea la Cina de Iftar ca un gest normal şi necesar, prin care statul român îşi manifestă respectul pentru comunitatea dumneavoastră şi pentru cultul musulman. Dobrogea ca regiune şi România ca ţară vă sunt dumneavoastră «acasă». Comunitatea musulmană se bucură, şi nu doar prin declaraţii, ci prin fapte concrete, de toate drepturile prevăzute de Constituţie şi de sprijinul statului“, a declarat şeful statului.
Vorbind despre minorităţile din România, preşedintele de etnie germană Klaus Iohannis l-a citat chiar pe muftiul tătar: „Relaţia dumneavoastră cu ceilalţi cetăţeni ai României, indiferent de limba lor maternă ori de felul cum se roagă este – mă bucur să citez aici o declaraţie a muftiului cultului musulman din România - una de frăţietate şi corectitudine. Cetăţenii comunităţii musulmane din România împart cu naţiunea din care fac parte preocupări şi aspiraţii comune, printre care proiectul european şi angajamentul nord-atlantic. Proiectele naţionale sunt indisolubil legate de rezultatele aplicării în politică, în mod concret, a respectului pentru valorile şi drepturile umane fundamentale, pentru principiile statului de drept“.
Mesajul-cheie: „A valoriza identităţile într-un proiect naţional amplu înseamnă o Românie puternică“
Iohannis s-a referit şi la rolul minorităţilor în societate, menţionând un „proiect naţional amplu“ care înseamnă „o Românie puternică“.
„În această ecuaţie, diversitatea culturală, minorităţile etnice şi religioase ale României îşi găsesc un rol propriu, prin fundamentele morale ale existenţei lor sociale, prin punţile pe care pot să le creeze între oameni, comunităţi şi ţări. A valoriza identităţile locale, culturale ori religioase într-un proiect naţional amplu înseamnă o Românie puternică. O Românie puternică este ţara care poate aduce fiecărui român - cetăţean european – o viaţă cu mai multe oportunităţi şi drepturi mai bine respectate de autorităţi. În această Românie este locul dumneavoastră, în acest proiect vă regăsiţi cu majoritatea, cu celelalte minorităţi şi culte“, a specificat preşedintele Klaus Iohannis, dând astfel răspunsul la întrebarea de pe buzele tuturor privind sprijinul proiectelor comunităţii musulmane în România.
El şi-a încheiat alocuţiunea amintind de valorile care contează. „La începutul lunii postului m-am adresat comunităţii dumneavoastră cu urarea de a primi în această perioadă binecuvântarea lui Dumnezeu şi de a regăsi în Ramazan forţa credinţei, căldura familiei, puterea iertării şi sentimentul solidarităţii cu cei din jur. Repet: valorile şi tradiţia dumneavoastră sunt o contribuţie de neînlocuit la bogăţia etnică şi religioasă a României, precum şi la clădirea unei societăţi a înţelegerii, toleranţei, dialogului şi păcii“, a mai spus Iohannis, aplaudat de asistenţă cu un sentiment de uşurare.
„Avem sprijin în continuare“
Sentimentul a dominat până la finalul serii. Spre surprinderea suitei sale, preşedintele Iohannis şi-a prelungit şederea, stând la cină până la sfârşit, timp în care a vorbit aproape non-stop cu muftiul Iusuf Murat. Liderul musulmanilor i-a vorbit cu însufleţire despre intenţiile comunităţii, iar preşedintele românilor l-a aprobat vizibil pe toată perioada discuţiei.
Întrebat despre rezultatul discuţiilor cu preşedintele, muftiul a răspuns diplomatic. „Aşa cum am fost sprijiniţi de statul român, am solicitat şi am constatat că acest sprijin va continua, ceea ce ne face pe noi mult mai responsabili faţă de ţara noastră şi să slujim interesele naţionale ale României“, a declarat pentru „Adevărul“ muftiul comunităţii musulmane din România.
La cina de Iftar au mai participat Sevil Shhaideh - ministrul Dezvoltării Regionale, Dean Thompson - însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, prelaţi şi diplomaţi de la ambasadele ţărilor islamice.
Momentul rugăciunii de seară de la cina de Iftar
Vă mai recomandăm:
Muftiul Iusuf Murat, liderul musulmanilor din ţara noastră: „Înainte de toate sunt român“
Biblia versus Coranul. Ce au în comun şi ce le separă pe cele mai filosofice dintre cărţile lumii
Se încarcă comentariile...
