Cum a ajuns România „campioana“ UE la mortalitatea prin cancer de col uterin. „Înainte să punem anatema pe populaţie, prefer să ne uităm în curtea sistemului“
0
Conform Institutului Naţional de Sănătate Publică, 4.000 de femei din România se îmbolnăvesc de cancer de col uterin, jumătate dintre cazuri finalizându-se cu deces. România este la acest capitol pe primul loc în acest nefast clasament la nivelul Uniunii Europene. Programul naţional de screening se confruntă atât cu reticenţa femeilor, cât şi cu sistemul medical imperfect din ţara noastră.
Adriana are 38 de ani şi a fost diagnosticată cu cancer de col uterin (CCU) în august 2017. „Am făcut un test Babeş-Papanicolau în urmă cu 2 ani, dar nu ieşise cu absolut nimic, înainte născusem un copil prin cezariană. În iunie au început ceva simptome, câteva mici sângerări, irelevante, nu te gândeşti la asta, iar în august am mers la control. Este o boală cruntă care se manifestă în linişte”, spune femeia.
La Spitalul Judeţean Constanţa i s-a pus diagnosticul CCU de gradul 1B, apoi comisia oncologică a spus că este 3A, iar la un spital din Bucureşti au schimbat stadiul în 2B. „Am rămas pe stadiul 2B pentru că acum tumora s-a retras, dar eu întârziind să mă prezint să fac o anumită operaţie imediat după radioterapie este ca şi cum am pierdut trenul. De fapt acesta a fost termenul medicilor: aţi pierdut trenul. Acum caut un medic care să mă opereze. Sunt riscuri cam mari”, adaugă Adriana.
Deşi unul dintre medici i-a spus că mai are de trăit între 6 luni şi 1 an, femeia caută în continuare soluţii. Totodată, încercă să spună tuturor persoanelor cu care intră în contact să meargă la medic, să facă teste. „Reacţiile sunt şocante, dar tot nu fac nimic. Le sperie ideea, dar tot nu fac nimic. Chiar nu înţeleg prin ce calvar am trecut cu chimioterapia, cu radioterapia cu rahiterapia. Sunt nişte traume.”
Cauzele aceste delăsări sau frici de a merge la medic, Adriana le pune pe seama lipsei educaţiei care pleacă din copilărie, a ruşinii, dar şi lipsa banilor. „Foarte multe nu se îndură să cheltuie nişte bani pentru o testare, deşi după aceea cheltui milioane, sute de milioane ca să mai prinzi o zi, o lună, un an”, conchide femeia.
„Femeile nu vor să vorbească de boli femeieşti”
Medicul Carmen Ungurean (foto dreapta), coordonatorul Programului naţional de screening pentru cancerul de col uterin, a declarat pentru „Adevărul” că numărul de femei care se prezintă la testare a scăzut constant în fiecare an, de la aproximativ 300.000 de femei testate în perioada septembrie 2012-decembrie 2013, la 49.000 de femei testate în anul 2017.
Cauzele acestei realităţi sunt multiple: de la lipsa unei culturi în domeniu, până la metodele de prevenţie şi serviciile medicale pe care sistemul de sănătate le oferă femeilor. În mediul rural problema este cea mai gravă. „Femeile de o anumită condiţie nu vor să vorbească de boli femeieşti, se ruşinează. Pot să fac eu şi mama campaniei în rural. Asta ţine de intervenţie individuală de 1 la 1 a asistenţilor medicali comunitari, a medicilor de familie care le cunosc şi ştiu să le abordeze într-un mod particular. Nu merge să le dai fluturaşi şi broşuri să citească. Nicio femeie dintr-o comună unde nu există un medic de familie dispus să recolteze, sau nu are masă ginecologică, sau nu este dispus să recolteze, nu se duce cu autobuzul până în cel mai apropiat oraş unde există această facilitate”, explică medicul.
Un studiu prezentat de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) arată că 1 din 10 femei din România nu a fost la un control medical de rutină în ultimii 10 ani, iar 35% declară că au fost mai rar de o dată la 3 ani. De asemenea, 86% dintre românce au auzit de cancerul de col uterin, dar dintre acestea mai bine de jumătate nu asociază această boală cu infecţia persistentă cu virusul HPV, iar 1 din 10 femei consideră falsă informaţia potrivit căreia cancerul de col uterin este provocat de această infecţie.
„Cancerul de col uterin este un cancer cumsecade, se lasă prevenit. O leziune precanceroasă evoluează în timp îndelungat, 5-10 ani, prin urmare avem tot timpul s-o descoperim la timp fără riscuri şi fără consecinţe grave asupra sănătăţii. Mai mult, descoperit în stadii incipiente, poate fi tratata şi vindecat, cu refacere completă. Boala afectează în principal femeile de vârstă activă, de 15-45 ani”, mai spune Carmen Ungurean.
Vasile Barbu Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor susţine că oamenii „se tem să meargă la medic chiar şi când îi doare şi se duc doar când îi doare foarte tare. În rest, pe afecţiuni cu simptomatologie silenţioasă sau lipsa simptomatologiei, omul nu se duce la medic. Este un obicei prost care s-a creat din cauza obişnuinţei că nu are acces la medicul de familie, că nu are acces la analizele medicale. Se adaugă şi teama că o să fie pus să plătească.”
Programul naţional de screening, gratuit dar neinteresant
Programele naţionale pentru sănătate publică nu fac suficient pentru informarea populaţiei şi nu colaborează suficient cu organizaţiile neguvernamentale care ar fi dispuse să-şi asume şi să preia din această sarcină. În România accesibilitatea la serviciile medicale este foarte scăzută. „Înainte să punem anatema pe populaţie, prefer să ne uităm în curtea noastră, a sistemului. Când vom avea totul pus la punct, atunci putem spune de populaţie”, adaugă coordonatorul programului.
În momentul de faţă medicii de familie primesc 15 lei/caz pentru mobilizare şi informare, 28 de lei merg la ginecologie pentru recoltare (şi medicul de familie poate recolta), iar 40 de lei merg la laborator pentru citirea şi interpretarea analizelor şi 20 de lei reprezintă cheltuieli de management.
Prin Program, din 2012 până în 2017, au fost testate aproape 800.000 de femei, cu o medie de vârstă 50-64 de ani, peste 60% dintre ele nu făcuseră niciodată un test Babeş-Papanicolau. În schimb, numărul testărilor scade de la aproximativ 300.000 de femei, în perioada septembrie 2012-decembrie 2013, la 49.000 de femei testate în anul 2017.
Ce este cancerul de col uterin
Medicul Aneta Tomescu, şeful secţiei Obstetrică-Ginecologie din Spitalul Judeţean Constanţa spune despre CCU că „este o boală cu transmitere sexuală, provocată de anumite tulpini ale virusului uman papilloma (HPV) ce se poate lua de la primul contact sexual. Cu cât numărul de parteneri sexuali este mai mare, cu atât riscul ca femeia să contacteze virusul este din ce în ce mai mare.”
Orice femeie, la un an de la debutul vieţii sexuale trebuie să înceapă să efectueze acest examen screening pentru că într-un an virusul se poate localiza la nivelul colului uterin şi deja poate să înceapă să dea nişte leziuni care nu se decelează macroscopic. „Atunci când apare durerea stadiul este deja depăşit fiind vorba de stadiul 3 şi 4 şi, din punct de vedere terapeutic nu se mai poate face decât un tratament paliativ” adaugă medicul Tomescu.
Specialiştii atrag atenţia că numai biopsia şi rezultatul anatomo-patologic este cel care stabilizează diagnosticul pozitiv. Prevenţia CCU este de 2 categorii: una primară prin vaccin şi alta screening.
Soluţiile specialiştilor
Carmen Ungurean, coordonatorul Programului naţional de screening consideră că atragerea de fonduri europene nerambursabile pentru investiţii în infrastructura programului, dotări cu aparatură de laborator, aparatură de tratament al leziunilor precanceroase şi dotarea cu unităţi mobile ar duce informaţia mai bine în teritoriu. Avem în vedere atragerea a aproape 50 de milioane de euro din aceste fonduri.
„Ne dorim să obţinem opt unităţi mobile printr-un împrumut de la Banca Mondială. Acestea ar ajuta la informarea persoanelor şi la recoltarea. Am avut licitaţia anul trecut şi nu s-a prezentat nimeni. Apoi s-au făcut amendamente la specificaţiile tehnice şi este iar lansată licitaţia”, spune medicul.
În viziunea Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor, soluţia ar fi să se facă nişte caravane care să meargă la medicii de familie din diferite comunităţi, ia prin intermediul lui, să se meargă pe străzi. O altă soluţie este ca Ministerul Sănătăţii să-i motiveze mai mult pe medicii de familie. „Pentru 15 lei nu-şi pierd ei vremea să convingă o femeie să facă screening. Bariera este medicul de familie. Dacă-i dăm 25-30 de lei pe caz validat poate se implică”, spune Vasile Barbu.
Cancerul de col uterin în cifre:
• Al 4-lea cel mai întâlnit cancer în rândul femeilor la nivel mondial: în fiecare an, sunt înregistrate 527,624 cazuri noi şi 265, 672 de decese.
• România se află pe primul loc din ţările Uniunii Europene în ceea priveşte mortalitatea prin cancer de col uterin (14.2 la 100.000 de femei).
• 7,5% din totalul cazurilor de cancer de col uterin diagnosticate anual în Uniunea Europeană provin din România.
• Cancerul de col uterin este cancerul care poate fi prevenit în proporţie de 80% prin testarea regulată în cadrul programelor organizate de screening.
• Riscul de cancer poate fi redus cu 40-70% prin vaccinare (70% acoperire);
• Riscul de cancer se reduce cu 30-50% prin testare periodică (3 testări între 30-45 ani, (70% acoperire);
• Screening-ul femeilor vaccinate – adaugă o reducere de 30% a mortalităţii specifice prin CCU;
• În România se înregistrează anual aproape 4.000 de cazuri noi de boală, peste 50% din ele se depistează în stadii avansate, greu de tratat şi cu şanse de supravieţuire reduse
• În fiecare an 2.000 de femei din România îşi pierd viaţa prin cancer de col uterin
• Incidenţă de 3 ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene.
Pe aceeaşi temă:
Cancerul de col uterin a răpit 1.000 de vieţi în ultimii cinci ani în Moldova
Se încarcă comentariile...
