Prezentul articol îşi propune să ofere o perspectivă de ansamblu asupra formatului de cooperare „16+1”, o iniţiativă strategică importantă a Chinei în regiunea Europei Centrale şi de Est, subordonată unuia dintre cele mai ambiţioase proiecte ale Chinei „Centura şi Drumul”.
Există o stradă în Bucureşti, unde mitropolitul Cozma, mort fără urmaşi direcţi, a îngropat un sipet cu scrisori. Expeditorul lor era un tip căruia nimeni nu-i scrie numele, el rămânând anonim ori mai degrabă ştiut numai după cognomen, care era Desfrânatul.
Dezvelirea statuii principelui maghiar Gabriel Bethlen de la Alba Iulia arată paradoxul relaţiilor româno-maghiare: potenţialul multicultural din Transilvania vs. naţionalismul alimentat politic.
Diaspora
românească, foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine
română. La ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare
cazurile în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu
sunt suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe
listele electorale, pentru a putea vota.
Nu există o singură criză. Există o suprapunere de crize, din ce în ce mai acute şi care se alimentează reciproc deoarece fiecare generează vectori specifici pentru declanşarea unor noi şi noi episoade în dezvoltarea fiecăreia dintre ele, dar şi, prin contaminare, a întregului ansamblu.
Preşedintele
francez, Emmanuel Macron, a declarat că pentru a pune capăt războiului purtat în
Ucraina de armata rusă, va trebui să se construiască pacea fără a „umili”
Rusia. Adică Rusia invadează un stat independent şi suveran, fără nicio
provocare, îi omoară mii de civili nevionovati şi pentru asta nu trebuie umilită!
Ciudată gândire pentru un politician de calibrul său!
Aurel Romila a fost medic psihiatru, profesor, şeful Catedrei de Psihiatrie de la UMF „Carol Davila“ din Bucureşti, conducător de doctorat, autor, mentor, cu o activitate profesională de peste 60 de ani.
Cine şi ce este Turcia, cea care ameninţă să blocheze integrarea în NATO
a Suediei şi Finlandei, şi de ce face aceasta? Viziunile geopolitice
externe situează Turcia la marginea Heartlandului, în Rimland. Cu toate acestea, ea este parte a NATO, organizaţie a Midland Ocean.
Preşedintele Zelenski e supărat pe preşedintele Macron că a făcut nişte propuneri pentru viitorul Europei. La fel sunt şi românii, că nu vrem Europă cu două ranguri, că e clar ce rang o să avem noi.
Turcia poate să fie al doilea exemplu, după Rusia, în care o ţară este
sancţionată exemplar pentru încălcarea gravă şi continuă a
reglementărilor internaţionale în ce priveşte respectarea drepturilor
fundamentale ale omului.
O radiografie a satului multi-etnic, cu conflicte de neintegrare a
muncitorilor din Asia (subiect real, amplu comentat la ştiri la vremea
sa), cu scene greu de digerat, ca tăierea porcului.
În aşteptarea spectacolelor cu Otello din 8 şi 11 Iunie de la Operă (unde va dirija pentru prima dată, oricât de surprinzător ar părea), revenind la Sala Radio după o absenţă de un deceniu (de ce atât de mult?), Christian Badea continuă agenda încărcată din această primăvară cu un nou concert la Filarmonică.
Şuţi, prostituate, poliţişti corupţi, cerşetori exploataţi, criminali
plătiţi, matroane... O lume colorată, mânată de şfichiul arzător al
lăcomiei de bani, de sex, de putere, în orice formă ar fi ea. O
umanitate degradată. Şi atât de actuală...
Ne spune şi dl Cîmpeanu ce
ştim cu toţii. Educaţia a ajuns la un punct de minim, concluzia fiind trasă în
urma examenelor naţionale, a testelor PISA, a evaluării tinerilor care ajung la
facultate. Şi încă nu ştim totul, pentru că nu avem un sistem de evaluare
credibil, standardizat, nesupus subiectivismului profesorilor. Aşa cum arată
şcoală azi, aşa va arăta societatea mâine.
Recenzia cărţii scrise de activista feministă
Amelia Ţigănuş, o carte pe cât de importantă pe atât de sinceră şi curajoasă în peisajul românesc.
Continuă prezenţele care fac cu ochiul României, mai ales că azi avem „programare” la RMN-ul
lui Cristian Mungiu, ideal plasat în weekendul în care e cea mai multă
lume la Cannes şi în zi de Sărbătoare, Sfinţii Constantin şi Elena!
Răspunsul este simplu şi ţine de ceea ce, la unele şcoli de ştiinţe
politice, se învaţă în cadrul unei discipline de curs foarte complicată,
iar studenţii îşi petrec foarte mult timp în camerele hărţilor, civile
sau militare, devenind experţi, unii chiar doctori pe bune în
„Geopolitica Strâmtorilor”.
Cine va plăti pentru reconstrucţia Ucrainei? Nu se poate ca Rusia să distrugă ţara, iar alte state să vină cu banii. Fondurile ruşilor sunt în principiu disponibile de mult timp.
Diaspora
românească, foarte numeroasă, numără însă foarte puţini aleşi locali de origine
română. La ultimele alegeri, a crescut numărul de candidaţi, dar sunt încă rare
cazurile în care aceştia au reuşit. În acelaşi timp, românii consideră că nu
sunt suficient de bine reprezentaţi, dar sunt puţini cei care se înscriu pe
listele electorale, pentru a putea vota.
În continuarea cercetării fondului de arhivă al Corpului Arhitecţilor, descoperim câteva informaţii despre activitatea publică a fostului arhitect al Bucureştiului şi Ploieştiului, Ioan Fonescu.
Cea mai mare extravaganţă înainte de 1989 era să merg la Constanţa. Drumul către mare era magic: ne dădeam jos din tren, ne cazam la rude, norocoşii de noi, şi ne repezeam pe faleză, la Cazinou. Nu ca să intrăm în el, ci ca să stăm afară şi să ne uităm admirativ-prosteşte la cât e de frumos. Aşa se făceau selfie-urile pe vremea aia. În 1993, am emigrat pentru prima dată, la Constanţa.
