Virusul SARS-CoV-2 a suferit circa 200 de mutaţii. Cât de letal şi de contagios a devenit
0
„Până acum, nu putem spune că SARS-CoV-2 a devenit din ce în ce mai letal şi mai contagios", au susţinut cercetătorii britanici după ce au analizat 7.500 de persoane infectate cu COVID-19 din toată lumea. Studiul a identificat aproape 200 de mutaţii genetice recurente la virus.
Analizând genomul virusului de la peste 7.500 de persoane infectate cu Covid-19, o echipă de cercetare condusă de UCL (University College London) a indetificat mutaţiile genomului virusului SARS-CoV-2, oferind indicii privind „ţintele” care trebuie vizate de medicamente şi de vaccin.
Studiul, condus de Institutul de Gentică al UCL, a identificat aproape 200 de mutaţii genetice recurente ale virusului, subliniind modul în care acesta se poate adapta şi poate evolua la gazdele sale umane.
Cercetătorii au descoperit că o mare parte din diversitatea genetică globală a SARS-CoV-2 se găseşte în toate ţările cele mai afectate, ceea ce sugerează o transmitere globală extinsă încă de la început în epidemie şi absenţa „Pacientului zero” în majoritatea ţărilor, relatează Science Daily.
„Până acum, nu putem spune că SARS-CoV-2 devine din ce în ce mai letal şi mai contagios"
Descoperirile, publicate astăzi în revista „Infection, Genetics and Evolution”, stabilesc în continuare că virusul a apărut la sfârşitul anului 2019, cu puţin timp înainte de a se răspândi rapid pe tot globul. Oamenii de ştiinţă au analizat mutaţiile în SARS-CoV-2 în cazul a 7.500 de viruşi de la pacienţi infectaţi de pe glob. Ei au identificat 198 de mutaţii care par să fi avut loc în mod independent de mai multe ori, ceea ce poate conţine indicii despre modul în care virusul se adaptează.
Autorul, profesorul Francois Balloux (UCL Genetics Institute), a spus: „Toţi viruşii suferă în mod natural mutaţii. Mutaţiile în sine nu sunt un lucru rău şi nu este nimic care să sugereze că SARS-CoV-2 suferă mutaţii mai repede sau mai lent decât se aştepta. Până acum, nu putem spune că SARS-CoV-2 devine din ce în ce mai letal şi mai contagios.
"Micile modificări genetice nu au fost distribuite uniform în genomul virusului. Deoarece unele părţi ale genomului au avut foarte puţine mutaţii, cercetătorii spun că acele părţi invariabile ale virusului ar putea fi ţinte mai bune pentru dezvoltarea de medicamente şi vaccinuri.
„O provocare majoră pentru înfrângerea virusurilor este situaţia în care un vaccin sau un medicament ar putea să nu mai fie eficace dacă virusul a suferit mutaţii. Dacă ne concentrăm eforturile pe părţi ale virusului care sunt mai puţin susceptibile de a suferi mutaţii, avem o şansă mai bună de a dezvolta medicamente care vor fi eficiente pe termen lung ”, a explicat profesorul Balloux.
„Trebuie să dezvoltăm medicamente şi vaccinuri care nu pot fi uşor ocolite de virus”.
„Există încă foarte puţine diferenţe genetice sau mutaţii între viruşi”
Dr. Lucy van Dorp, co-autor, (UCL Genetics Institute) a adăugat: „Există încă foarte puţine diferenţe genetice sau mutaţii între viruşi. Am descoperit că unele dintre aceste diferenţe au apărut de mai multe ori, independent unele de altele în timpul pandemiei - trebuie să continuăm să le monitorizăm pe măsură ce mai mulţi genomi devin disponibili şi efectuăm cercetări pentru a înţelege exact ceea ce fac. "
Rezultatele se adaugă unui număr tot mai mare de dovezi conform cărora virusurile SARS-CoV-2 au un strămoş comun apărut la sfârşitul anului 2019, ceea ce sugerează că atunci virusul s-a transmis de la un animal-gazdă la oameni. Aceasta înseamnă că este foarte puţin probabil ca virusul care provoacă Covid-19 să fi fost în circulaţie la oameni cu mult timp înainte de a fi detectat pentru prima dată.
În multe ţări, inclusiv în Marea Britanie, diversitatea virusurilor eşantionate a fost aproape la fel ca cea observată în întreaga lume, ceea ce înseamnă că virusul a intrat în Marea Britanie de mai multe ori independent, mai degrabă decât printr-un pacient zero.
Echipa de cercetare a dezvoltat o nouă aplicaţie online interactivă, open-source, pentru ca cercetătorii de pe glob să poată revizui genomii virusului şi să aplice abordări similare pentru a înţelege mai bine evoluţia acestuia.
Dr Van Dorp a spus: „Capacitatea de a analiza un număr extraordinar de mare de genomi de virus în primele câteva luni de la pandemie ar putea fi de nepreţuită pentru eforturile de dezvoltare a medicamentelor şi arată cât de departe a ajuns cercetarea genomică chiar în ultimul deceniu. Am beneficiat cu toţii de efortul extraordinar realizat de sute de cercetători la nivel global care au secvenţiat genomul virusului şi l-au făcut disponibile online."
Studiul a fost realizat de cercetători din cadrul Facultăţilor de Ştiinţe ale Vieţii şi Ştiinţelor Medicale din UCL, alături de colegii de la CIRAD şi Université de la Réunion, Universitatea din Oxford şi Imperial College London, şi susţinut de iniţiativa „Newton Fund Marea Britanie-China NSFC” şi de Consiliul de Cercetare în Biotehnologie şi Ştiinţe Biologice (BBSRC).
Citeşte şi
EXCLUSIV Mesajul autorului studiului care arată că românii sunt mai rezistenţi la COVID-19: „Nu relaxaţi strategia de izolare“
Se încarcă comentariile...
