Prima firmă post-decembristă din Cluj mai are un singur angajat

Prima firmă post-decembristă din Cluj mai are un singur angajat

Maistrul Ioan Pop în dialog cu redactorul „Adevărul de Seară” în faţa fabricii unde a lucrat "o viaţă întreagă" / Foto: Caius Raţiu

Prima firmă înfiinţată la Cluj după Revoluţie, SC Termorom SA, a ajuns, în 20 de ani, de la 3.000 de angajaţi, la unul singur. Un arhivar, mai precis. După încercări de privatizare şi reorganizare eşuate, colosul industrial care producea cazane, mai există, practic, doar pe hârtie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Termorom, uzina în jurul căreia s-a ridicat CUG-ul, a fost transformată din întreprindere socialistă în societate pe acţiuni cu capital intregral de stat la un an după Revoluţie, devenind prima firmă din Cluj, cu numărul de întregistrare 1 din 1990, emis în 14 decembrie al acelui an.

La acea vreme, aproape 3.000 de suflete puneau în mişcare maşinile care produceau cazane care se exportau în Siberia. La 20 de ani după, Termorom mai are un singur angajat, care, prin natura meseriei lui, are legătură tot cu trecutul - un arhivist, potrivit raportului pe anul 2009 al societăţii realizat în aprilie anul acesta. În halele de producţie de pe Bulevardul Muncii, care aparţin acum firmei Feroplas, mai există patru angajaţi, dar pe statele de plate ale Feroplas, nu ale Termorom.

Cum s-a ajuns aici? „Termoromul nu a avut niciodată o viaţă uşoară, a fost tot timpul în dificultate. Chiar dacă a fost vândută, de câteva ori, nu s-a reuşit valorificarea societăţii. Acum ea e deţinută de o firmă care, la rândul său e falimentară”, a spus Vasile Godîncă, reprezentantul Casei de Insolvenţă Transilvania, care a realizat acum câţiva ani planul de reorganizare al Termorom.

Societatea a fost infiinţată în 1970, sub denumirea „Întreprinderea de Cazane Mici şi Arzătoare”, iar primele capacităţi de producţie au fost puse în funcţiune în 1972. A devenit firmă în 1990, în cadrul unei strategii a guvernanţilor de atunci, prin care s-a dorit adaptarea structurilor socialiste la nevoile pieţei. „Majoritatea vechilor întreprinderi au devenit societăţi pe acţiuni printr-o lege (31/1990 - n.r.) care a însemnat primul pas real către economia de piaţă”, a explicat profesorul universitar Mircea Costin, expert în drept comercial.

„Acolo am lucrat o viaţă”

Disponibilizările masive au avut loc la sfârşitul anilor ’90, în perioada guvernului Victor Ciorbea. Potrivit foştilor angajaţi Termorom, se ajunsese ca numai 150 de oameni să mai rămână angajaţi, pentru a termina comenzile existente. Ceilalţi s-au descurcat care cum au putut, unii au ieşit la pensie, alţii s-au angajat la alte fabrici sau şi-au schimbat meseriile.

În 2002, când firma a fost cumpărată de o societate din Italia, şi, mai apoi, în 2006, când Termorom a fost cumpărat de Feroplas, s-au mai făcut angajări. „Am plecat cam acum un an, după ce am lucrat acolo 35. Am ajuns la părerea că nu se mai ajunge nicăieri aşa. Asta e. Cei mai buni ani din viaţă i-am petrecut în fabrica de aici. Aici mi-am cunoscut şi soţia, aici am lucrat împreună cu colegi de şcoală, încă înainte să avem 18 ani”, povesteşte Ioan Pop, fost maistru la Termorom.

Primele cinci firme înfiinţate după revoluţie la Cluj:

Termorom SA, înfiinţată în 14 decembrie 1990
Transcom SA, înfiinţată în 21 decembrie 1990
Napoca SA, înfiinţată în 28 decembrie
Ardealul SA (radiată), înfiinţată în 28 decembrie 1990
Sanex SA, înfiinţată în 11 ianuarie 1991

Citeşte mâine în "Adevărul" mai multe detalii despre mecanismele economice care au dus la prăbuşirea Termorom şi poveştile unor angajaţi care au lucrat toată viaţa la fostul colos industrial clujean

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările