Mafia politică din România, devoalată din interior: cum funcţionează sistemul de pile şi relaţii care a instalat impostura „de la director la femeia de serviciu“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj judecat pentru uz de fals, Mihai Seplecan a explicat în faţa instanţei cum se implică partidele în numirea pe funcţii la instituţiile publice, fie că vorbim despre directori sau femei de serviciu. Judecătorul i-a permis să vorbească două ore la cuvântul de încheiere şi apoi a decis repunerea pe rol a dosarului. Seplecan explică pentru „Adevărul” cum funcţiona ceea ce el numeşte „statul paralel”.

Mihai Seplecan (36 de ani), fost preşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj în perioada iunie - decembrie 2015 şi fost membru important al filialei clujene a PNL, a fost, săptămâna trecută, protagonistul unui moment rar în instanţele din România. Judecat fiind pentru uz de fals, deoarece şi-ar fi folosit diploma falsă de absolvire a Facultăţii de Drept  a Universităţii „Spiru Haret” din Bucureşti, pentru a fi angajat în diferite posturi, lui Seplecan i s-a dat cuvântul de încheiere, după ce judecătorul a declarat închisă faza cercetării judecătoreşti.

GALERIE FOTO

Fostul preşedinte al CJ Cluj a fost ascultat cu interes aproape două ore şi, după ce a încheiat, instanţa a repus procesul pe rol, cerând emiterea unei adrese prin care se cer universităţii care ar fi emis diploma falsă detalii suplimentare. 

Seplecan a fost trimis în judecată în decembrie 2016, iar procesul a început în noiembrie 2018, la Judecătoria Cluj. La începutul săptămânii trecute, pe 14 ianuarie, instanţa urma să intre în pronunţare, dar cuvântul de încheiere al fostului preşedinte i-a făcut pe judecători să se răzgândească. 

Seplecan a explicat pentru „Adevărul” de ce crede că i s-a permis să vorbească atât de mult: a prezentat instanţei, sincer, fără ocolişuri, cum se implică partidele în angajările care se fac la diferite instituţii publice, fie că vorbim despre funcţii de directori sau femei de serviciu şi şoferi. „Acesta este de fapt statul paralel”, este de părere fostul preşedinte al CJ.

Şofer, director, preşedinte de Consiliu Judeţean

El a povestit cum a ajuns, în perioada 2012-2014, director comercial adjunct la Electrica Furnizare filiala Transilvania Nord, director de dezvoltare la Hidroserv, membru al Consiliului de Administraţie al Aeroportului Cluj şi al Regiei de Drumuri Judeţene şi consilier personal pentru 4 primari de comune din judeţ. 

Cariera lui a început în 2005 cu postul de şofer al preşedintelui liberal al Consiliului Judeţean Cluj, Marius Nicoară. A urcat, pas cu pas, în ierarhia partidului, până a ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Totul s-a făcut la recomandare politică, afirmă Seplecan, şi susţine că are şi dovezi, pe care le-a prezentat în instanţă: o recomandare semnată şi ştampilată de preşedinţii PNL Cluj, Marius Nicoară şi PSD Cluj, Remus Lăpuşan (pe vremea USL-ului), redactată în primăvara lui 2013, în care se scria negru pe alb: „În urma discuţiilor avute în cadrul USL Cluj, vă recomandăm numirea domnului Seplecan Mihai în funcţia de DIRECTOR COMERCIAL ADJUNCT la ELECTRICA FURNIZARE”.

După circa 6 luni în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Seplecan a fost demis din funcţie şi exclus din PNL. Motivul invocat: „incompetenţă”. Seplecan spune însă că ar fi refuzat să răspundă afirmativ la anumite solicitări ilegale ale partidului. De aici i s-ar trage şi procesul pentru uz de fals, susţine el. După ce a fost demis, Seplecan a stat departe de politică.  

image

Recomandarea cu care Seplecan a fost angajat director la Electrica Furnizare. Marius Nicoară, preşedintele PNL, a susţinut în faţa instanţei că nu-şi aminteşte dacă a semnat un astfel de act. FOTO: Arhiva personală Mihai Seplecan

ADEVĂRUL: De ce crezi că te-a lăsat judecătorul să vorbeşti două ore la cuvântul de sfârşit?

MIHAI SEPLECAN: Cred că libertatea cu care m-am exprimat. Eu n-am fost omul care să mă întrebi de mere şi să-ţi răspund de pere. Eu sunt un om foarte sincer, deschis. Am umblat mult prin comune cât timp am fost preşedinte de Consiliu Judeţean şi este o expresie, „slobod la gură”, adică am spus lucrurilor pe nume, am spus cum funcţiona sistemul.

Spune-ne, pe scurt, ce ai declarat în faţa instanţei?

Declaraţiile mele în faţa judecătorilor au constat în explicarea sistemului, care este format din politicieni, poliţişti, judecători, procurori, medici, doctori, profesori, profesori universitari. Nu e o mafie ca în Sicilia, unde sunt câteva familii, în acest sistem sunt oameni din toate instituţiile infiltraţi politic – oameni fără pregătire angajaţi de partide în anumite posturi, să zicem la Direcţia Silvică sau la Direcţia de Sănătate Publică. În momentul când un om politic cu influenţă dorea să-şi rezolve vreo problemă – să-şi taie nişte brazi sau să-şi ia un teren în concesiune – întreba: „Pe cine avem la Direcţia Silvică?” Oameni angajaţi cu 2, 3, 4, 5, 10 ani în urmă acolo de partid, care au rămas datori pentru că au primit o slujbă, şi la Stat e bine, nu lucri în weekend, ai prime de sărbători, termini la 4 după-masa munca, se executau. 

Oamenii care îs tehnocraţi, şi nu vorbesc de tehnocraţii lui Cioloş, ci de oameni cu experienţă şi cu vechime de 20 de ani într-o instituţie, aceştia nu se prea băgau. Cei care erau infiltraţi politic trebuiau să facă anumite lucruri, despre care nu pot să spun, neapărat, că erau ilegale, dar nu erau nici legale. De exemplu, o adeverinţă care se elibera între una şi 30 de zile era eliberată în 3 ore. Era forţată un pic legea. Nu pot să spun eu că sunt ilegalităţi, că nu sunt organ de control, dar cel puţin era forţată legea.

Atunci, tot timpul la cei care se aflau în conducerea acestor partide veneau alţi colegi de partid, vecini, prieteni, cunoscuţi etc. şi spuneau: „Bă, Marius Nicoară” (Marius Nicoară – ex preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj-nr), „Bă, Daniel Buda” (preşedintele PDL Cluj), „Bă, Seplecan” ... „Nu ştii pe cineva la ITM? la AJOFM? DSP? şi aşa mai departe”. Această mizerie, creată bineînţeles de politicieni, începând din anii 90, de la Iliescu, Roman şi ceilalţi, s-a dus în ultimii 29 de ani ca bulgărele de zăpadă şi acum a puşcat, dar asta nu înseamnă că cei care sunt acum la conducere sunt vinovaţi pentru toată mizeria care s-a întâmplat până acum. Acest sistem este, după părerea mea, statul paralel.

„VENEAI CA ÎNCEPĂTOR ÎN DOMENIU, DOAR CĂ NU ERAI ANGAJAT CA ÎNCEPĂTOR, CI CA DIRECTOR”

Tu cum ai fost angajat?

Am fost angajat exact ca toţi ceilalţi despre care povesteam mai sus, pe intervenţii politice, pe recomandări ale preşedinţilor de organizaţii. Practic, preşedinţii de organizaţii luau un număr de 10-15 -20 de persoane care erau la conducerea acelui partid şi le răsplăteau cu diferite funcţii, fiecare după şcoala pe care a terminat-o. Am fost puşi, într-adevăr, pe direcţia studiilor noastre. Aveai cât de cât habar în acel domeniu, dar veneai ca începător în domeniu, doar că nu erai angajat ca începător, ci ca director. Asta era toată chestia. În toate instituţiile s-a făcut la fel.

Eu din 2005, după ce am plecat din PRM, am fost luat de domnul Marius Nicoară, care era atunci preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, pe post de şofer, pentru că nu exista o altă funcţie la cabinetul dânsului şi toată ziua o petreceam cu el şi aveam nevoie de maşină pentru a-l duce pe teren.

Ulterior, domnul Marius Nicoară m-a sprijinit în toate funcţiile pe care le-am avut: am fost de două ori membru în Consiliul de Administraţie la Aeroport şi RADPP Cluj (Regia de Administrare a Domeniului Public şi Privat), am fost o dată vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, o dată am fost preşedinte al Consiliului Judeţean, şi am ocupat două funcţii de director la Electrica Furnizare şi Hidroserv, toate în mandatul în care Marius Nicoară a fost preşedinte al PNL Cluj. Am avut o relaţie foarte bună, chiar de prietenie, timp de 10 ani de zile.

Am fost, de asemenea, consilier la patru primării din judeţ, iar primarii au confirmat că posturile au fost create tot pentru mine pe linie politică. Adică nu existau la ora angajării mele, dar, legal, Consiliul local putea înfiinţa un post de consilier personal al primarului.

Aceste funcţii erau un fel de recompensă pentru activitatea de la partid?

În toate aceste funcţii eu mi-am făcut datoria. De exemplu, la funcţiile de consilier al primarului, eu mergeam, mă implicam. Lucram cât aveam de lucrat la nivel de comună. La fel s-a întâmplat la Electrica Furnizare şi la Hidroserv, nimeni nu poate să spună că nu am muncit. Toţi munceam.

Şi cei care erau angajaţi prin sistemul „paralel” îşi făceau datoria. Doar că erau mai privilegiaţi, celorlalţi le era frică de ei pentru că au venit politic şi că au putere. Acest sistem a indus şi frica, şi teroarea în oameni, iar cei foarte vechi, profesioniştii au început să nu mai zică nimic în faţa acestor oameni.

„TU, AJUNGÂND DIRECTOR LA NIVEL LOCAL, ANGAJAI ŞOFER, FEMEIE DE SERVICIU ETC.“

Practic, cum se făceau angajările?

Nu e vorba aici doar de cazul meu, pentru că toată lumea aşa făcea, toţi. Se făcea o hârtie semnată şi ştampilată de liderul sau liderii de partid, dacă era coaliţie. Era un fel de recomandare: „PSD şi PNL o recomandă pe persoana X în următoarea funcţie.” (vorbeşte de perioada în care funcţiona USL- coaliţia PNL-PSD-nr).

Numirile veneau astfel: partidele politice numeau miniştri, miniştri numeau secretarii de stat, secretarii de stat numeau directorii regionali, aceştia numeau directorii locali. Tu cu această recomandare mergeai la directorul superior funcţiei. Aşa se ajungea, în unele cazuri, chiar până la nivel de secretar de stat sau de ministru. Astfel, erai numit şi ajungeai director. Acest sistem se ducea până la nivel de şofer şi femeie de serviciu. Asta am semnalat eu în faţa instanţei. Nu vreau să se înţeleagă că numai eu făceam asta, aşa mergea sistemul.

Tu, ajungând director la nivel local, angajai şofer, femeie de serviciu etc, posturile care trebuiau ocupate conform organigramei, că nu făceai ilegalităţi. Doar că tu aveai decizia. Atunci, atenţie, ce se întâmpla: iar nu veneau oameni cât de cât compatibili cu acele funcţii. Nu se făcea practic o ilegalitate, ci o imoralitate şi, practic, la multe imoralităţi, uite unde a ajuns ţara după 29 de ani.

E adevărat că pentru a fi femeie de serviciu nu trebuie să ai postliceală sau pentru a fi şofer era obligatoriu să si carnet categoria B, problema este că se angajau tot oameni din sistem. Ăsta este statul paralel. Eu nu am făcut angajări, pentru că eram director comercial adjunct. Directorul general decidea cum se fac angajările, fie pe baza unei liste de la partide, fie avea el propria listă. 

„PROBLEMA ESTE CĂ ANGAJAREA PE ACEL POST NU SE FĂCEA PE CRITERII DE COMPETENŢĂ”

E normal, ca de exemplu, un primar să aleagă să angajeze 2-3-5-10 oameni apropiaţi, oameni pe care se poate baza cum ar fi un economist, şoferul, un jurist, oameni cu care poate să colaboreze, doar că aici s-a ajuns până la cel mai de jos nivel.  

Partidul care i-a pus pleca după 2 ani, să zicem, şi acei oameni rămâneau în sistem. Oamenii aceia la un moment-dat acumulând şi experienţă îşi făceau datoria, doar că ei nu au uitau cine i-a angajat. Din cauza fricii şi legilor permisive, care îţi permit să schimbi uşor pe oricine dintr-o instituţie, dacă au fost puşi de un lider PNL, şi urma să vină la putere PSD, să zicem, se mulau pe noul partid pentru că ştiau că pot fi oricând daţi afară. 

Astfel statul paralel era preluat de guvernarea următoare. Oamenilor le era frică, aveau rate, aveau familie, e normal. Odată cu guvernarea, de obicei, se schimbau doar poziţiile de top. Unii dintre noii directori aduc la rândul lor oameni noi, dar rămân şi o parte dintre cei din garda veche, care se mulează pe noua conducere. 

Angajaţii din instituţiile statului au dreptul să aibă preferinţe politice, problema este că angajarea pe acel post nu se făcea pe criterii de competenţă.

„PARTICIPĂ CINE VREA, CÂŞTIGĂ CINE TREBUIE”

Posturile se ocupă prin concurs sau se trece peste?

Erau poziţii pentru care se făceau concursuri, atunci când legea prevedea, dar se mergea pe sistemul „participă cine vrea, câştigă cine trebuie”

Asta se întâmplă la toate instituţiile publice?

Da, peste tot. La toate instituţiile publice. Dacă mergem acum la orice instituţie găsim această structură. De exemplu, dacă luăm Poliţia Locală (aflată în subordinea Primăriei Cluj-Napoca), vom găsi oameni vechi din perioada lui Funar, găsim foşti membri PNL, noi membri PNL, prieteni sau copii de judecători, de procurori, de medici. Practic, în fiecare instituţie se crea şi un stat paralel, aducându-se astfel de angajaţi: fiul şefei Curţii de conturi, un copil de avocat, un copil de medic, iar părinţii acestora îţi deveneau datori. 

De aceea, de exemplu, cad greu aceşti directori de regii autonome, fiindcă acolo sunt copiii, apropiaţii oamenilor cu influenţă din oraş, fie că vorbim de poliţie, procuratură, avocatură, medicină, ce-o fi. Când tu încercai să-l dai afară, corect, cu acte, pe un director, deoarece acesta i-a dat un salariu bun copilului unui judecător, acesta putea interveni şi tu pierdeai în instanţă. 

Noi, ca popor ne-am autodistrus prin aceste practici nesănătoase pe care le-am promovat. Noi, tinerii, generaţia mea, suntem ceea ce au crescut cei dinainte. Noi am învăţat politica asta pentru că asta am văzut-o, administraţia asta am văzut-o, stilul ăsta l-am văzut. Şi eu am beneficiat de acest sistem şi acest stat paralel, aşa era. Dar nu merge bine.

Directorul Aeroportului Cluj, David Ciceo, a fost cel care i-a făcut plângere penală lui Seplecan pentru uz de fals.

David Ciceo, directorul Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca

POVESTEA DIPLOMEI FALSE

Cum a început procesul legat de diploma falsă?

Eu sunt acuzat că aş fi folosit o diplomă falsă pentru a mă angaja la mai multe instituţii. Totul a pornit de la un denunţ făcut de directorul Aeroportului Internaţional Cluj, David Ciceo, fost subordonat al meu în vremea când eu eram preşedinte al CJ. Acel act, care ar fi stat la baza denunţului, a fost o adresă de la facultatea care a emis diploma – Universitatea Spiru Haret din Bucureşti - în care se arăta că actul este fals. Această adresă a fost solicitată de senatorul Marius Nicoară în vremea când era preşedinte al Comisiei de abuzuri din Senat.

Dânsul s-a folosit de funcţia lui şi a făcut o adresă la facultate în care cerea să se precizeze dacă diploma mea este falsă. De unde ştia dânsul că este falsă? În faţa instanţei, a spus că i-a spus cineva, dar a uitat cine. El, în loc să sesizeze Poliţia, i-a dat adresa domnului Ciceo, care a făcut plângerea. 

Aici trebuie să clarificăm o chestiune: eu am ajuns preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, în vara lui 2015, sprijinit de domnul Nicoară – preşedintele PNL Cluj şi domnul Daniel Bunda, preşedintele PDL Cluj, pentru că PNL era în alianţă cu PDL atunci. La început am avut o foarte bună relaţie şi cu David Ciceo, directorul Aeroportului Cluj.

După ce am ajuns preşedintele Consiliului Judeţean, după vreo 3 luni de zile, am început să deranjez. Conform legii, primisem 4 adrese de la 4 ministere diferite în care se arăta că Ordonanţa 109 stabileşte că un director de regie nu poate ocupa şi funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie, situaţie în care era directorul Aeroportului, David Ciceo. I-am spus, atunci, că trebuie să-l schimb din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie, pentru a respecta legea. A ieşit scandal, certuri în Consiliul Judeţean, el a refuzat să plece. 

A întors tot Consiliul Judeţean împotriva mea şi, mai mult, l-a întors şi pe Marius Nicoară, cu care nu avusesem niciun conflict în 10 ani de zile. După vreo 2-3 luni, dintr-o dată, Marius Nicoară îmi cere demisia cum că eu aş sabota Aeroportul Internaţional Cluj. Nu mi-am dat-o. L-am căutat să avem o discuţie. Nu a vrut să discutăm, îmi spunea că nu fac bine ceea ce fac, dar nu îmi dădea explicaţii. Am continuat. Consilierii judeţeni nu au votat schimbarea lui Ciceo. După o altă lună, au început presiunile, pentru că am deranjat cu proiectul Ic Ponor, proiect pe fonduri europene.

Mi-am pus colegii cap, deoarece ei mi-au cerut, politic, la şedinţa de partid, să dau drumul la lucrările pentru proiectul Ic Ponor, dar nu am dat, deoarece DNA m-a rugat să nu dau, ca să poată face ei o expertiză. Au făcut o expertiză din care a rezultat un prejudiciu de 1 milion euro, dar nu s-a întâmplat nimic.

Alin Tişe (actual şi fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj-nr) a fost foarte vocal pe acel subiect, cum a fost şi la desfiinţarea Regiei de Drumuri. 

Au mai trecut lunile. Eu în acel moment am trimis 3 adrese, întocmite de colegii din aparatul tehnic al CJ cu privire la diferite probleme, în care ceream şefei DNA, Laura Codruţa Koveşi, să ne primească în audienţă pentru a prezenta situaţia de la Cluj. Aceasta nu m-a primit în audienţă, lucru inexplicabil, deoarece în acea perioadă arestase peste 30 de preşedinţi de Consiliu Judeţean din ţară. Iar când un preşedinte de CJ vine de bună voie cu acte, cu dovezi, şi vrea să-ţi dea nişte date despre anumite probleme, tu nu vrei să-i primeşti. E curios.

Între timp, mi s-a dat un ultimatum de la partid, în care mi se spunea că voi fi dat şi afară din partid, dacă nu demisionez. Nu mi-am dat demisia. Pe 21 noiembrie 2015, am fost chemat de martor într-un dosar în care era implicat fostul preşedinte al CJ, Horea Uioreanu, care era acuzat că ar fi luat mită legat de un contract de la Aeroport. Am spus că ar fi probleme la pista Aeroportului, că domnul Ciceo nu ne-a lăsa să verificăm cu arhitectul-şef calitatea lucrărilor. În acea după-masă, atât nivel local, cât şi la nivel naţional, au apărut ştiri legate de diploma mea falsă, inclusiv domnul Rareş Bogdan a făcut o emisiune pe această temă. La nivel local, prefectul Clujului a început să dea comunicate, în care cerea Poliţiei să înceapă ancheta. Fostul şef al Poliţiei Cluj-Napoca, Bonţidean, care este acum şef al Poliţiei Locale, a trimis adrese la diverse firme în care cerea de urgenţă informaţii despre angajarea mea. A fost o mobilizare generală şi totală împotriva mea.

image

După demiterea de la Consiliul Judeţean, Mihai Seplecan s-a  ţinut departe de politică. El spune că are grijă de sănătate şi călătoreşte. A devenit vegetarian şi a mers în mai multe pelerinaje la diferite obiective religioase. 

„A FOST O, CUM SĂ SPUN, O ROMÂNEASCĂ”

Cum ai obţinut de fapt diploma?

Cu diploma a fost la fel a fost: cel care m-a sprijinit şi îndrumat către Universitatea Spiru Haret, eu terminând în altă parte facultatea, a fost o cunoştinţă de-a lui Marius Nicoară. Astfel, am fost îndrumat să-mi dau licenţa, în 2006, la Spiru Haret. A fost o, cum să spun, o românească. Mi s-a spus că acolo se ia mai uşor. E ca atunci când întrebi pe cineva: „zi-mi unde pot să mă operez mai repede”. Dacă doctorul a avut 5 în faţa mea şi m-a băgat pe mine în faţă... Cine comite imoralitatea? Eu aveam facultatea terminată în altă parte şi trebuia să-mi mai dau licenţa. M-am dus la Spiru Haret şi mi-a luat licenţa.

Este diploma falsă?

Nici astăzi după 3 ani de zile nu se poate spune că e falsă. Instanţa trebuie să decidă. Seria de pe diploma mea era identică cu seria unei absolvente din Constanţa. Există două diplome cu aceeaşi serie. Dacă eu aş fi ştiut că acea diplomă eliberată de „Spiru Haret” este falsă, de ce aş fi cerut, ca preşedinte de Consiliu Judeţean să mi se elibereze certificat ORNISS de către SRI, ştiind că pentru asta trebuie să dau la verificat de la studii, la stagiu militar, prieteni, cazier etc. Ca preşedinte de CJ nu aveam obligaţia să am acest certificat, care îmi permitea accesul la anumite informaţii. Dacă ştiam că diploma e falsă aş fi dat-o eu la SRI să-mi fie verificată? 

Apoi, când a venit Poliţia să-mi ceară diploma, am dat originalul fără nicio problemă pentru a se face expertiza. Puteam să zic că am pierdut-o, cum se întâmplă acum cu lucrarea de doctorat a domnului Coldea. Uz de fals este când tu ai folosit cu bună ştiinţă documentul fals, ori eu nu ştiam că ar fi fals.

NU MI-A CERUT NIMENI DIPLOMA. EI SE GRĂBEAU SĂ-MI PUNĂ PREŞUL ŞI SĂ-MI FACĂ CAFELUŢA

Înainte de a fi angajat pe toate aceste posturi, angajat, nu ţi-a cerut nimeni diploma?

Am luat diploma în 2006. Nu mi-a cerut-o nimeni în original, pentru că atunci când te angajezi trebuie să duci originalul. Ei se grăbeau să-mi pună preşul şi să-mi facă cafeluţa, nu îndrăzneau să-mi ceară. Ei ştiau că de mâine voi fi director. La toate instituţiile m-au primit astfel: „Domn director, bine aţi venit”. Acesta era sistemul. Dacă trebuiau să pună preşul sau covorul roşu o făceau, dar îi înţeleg, sunt oameni cu credite, cu rate, cu familii, care dacă se puneau prost cu sistemul, zburau. 

Toţi martorii, primari, angajaţi Electrica şi de la toate celelalte instituţii au recunoscut că eu am dus o copie şi nu originalul, cu toate că trebuia să mergi cu originalul sau cu o copie conformă cu originalul. Dar aşa este sistemul, nimeni nu a cerut.

Dacă ai fi proprietarul unei firme, ai angaja într-un post de conducere pe cineva care a fost director la o instituţie publică?                                                               

Toţi aceşti oameni nu sunt oameni proşti, ca să ne înţelegem, doar că în Electrica, dacă mâine numesc un director, ideal ar fi să numesc un director care a fost 20 de ani şef de tură. Nu poţi să-mi spui mie că nu mi-am făcut treaba sau unui director de regie de drumuri că nu şi-a făcut treaba, numai că el nu era drumar de 30 de ani. 

Trebuiau să fie numiţi nişte oameni prin care putea sistemul să acţioneze, drumarii adevăraţi nu ar fi făcut o mizerie, electricianul normal n-ar fi făcut o mizerie. Toţi făceau mizerii pentru salariul care li se dădea. Li se dădea un salariu de 2.000 de euro, maşină sub fund, iar pentru asta trebuia să plăteşti. Aşa apare şi corupţia. 

Acesta a fost şi rolul tău la Consiliul Judeţean?

Bineînţeles. Eu nu eram susţinut, şi mi-au spus ei după aceea, dacă ştiau că le voi face astfel de probleme.

Tu cum ai decis să nu asculţi sistemul?

Deja era semnătura mea şi trebuia să intru într-o ilegalitate şi într-un lucru imoral faţă de cetăţenii Clujului. Eu m-am opus sistemului.

Când a devenit Uioreanu preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, în 2012, a trimis controlul la toate instituţiile pentru a verifica tot ce s-a întâmplat în perioada când preşedinţi au fost Tişe şi Nicoară. Corpul de control a întocmit nişte rapoarte, dar Uioreanu doar le-a citit, nu a luat act de ele oficial. Dacă ar fi luat act de ele trebuia să recupereze prejudiciul. Când Uioreanu a fost arestat, angajaţii din aparatul tehnic al CJ nu au mi suportat abuzurile şi încălcarea legii, şi când am venit eu pe postul de preşedinte, toate rapoartele de control au fost înregistrate pe cabinet. Uioreanu nu i-a lăsat să le înregistreze. După ce a fost arestat, rapoartele au fost înregistrate pe cabinetul preşedintelui, iar eu am fost obligat să dau dispoziţiile legale, pentru că altfel aş fi fost eu acuzat de ilegalităţi.

Citeşte şi:

Conflictul din vârful DNA ajunge la Cluj. Cine a oprit anchetele de la Consiliul Judeţean: Kovesi, Ţuluş sau Mărincean?

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite