„Capitala“ drogurilor din afara Capitalei. Câţi consumatori ajung zilnic la spitalele din Cluj-Napoca. „Noi avem programe de prevenire începând de la grădiniţă“

„Capitala“ drogurilor din afara Capitalei. Câţi consumatori ajung zilnic la spitalele din Cluj-Napoca. „Noi avem programe de prevenire începând de la grădiniţă“

145 de dosare pentru deţinere şi trafic de droguri au fost întocmite anul trecut la Untold. FOTO: Untold

Şeful Agenţiei Naţionale Antidrog Cluj, Sebastian Marcu, susţine că lejeritatea cu care se vorbeşte despre droguri stimulează consumul în România. Cu câteva zile în urmă, ministrul Finanţelor a vorbit despre o legalizare în scopuri medicale a cannabisului.

Ştiri pe aceeaşi temă

1.455 de dosare care au avut ca obiect infracţiuni de trafic şi deţinere de droguri a întocmit DIICOT Cluj în 2018, pe locul 2 în ţară după Bucureşti, unde au fost înregistrate 6.762 de dosare. La Cluj, numărul de dosare este mai mare de 3,5 ori faţă de anul 2017. 
 
Un minor care a consumat substanţe psihoactive a ajuns o dată la circa două zile la un spital din Cluj-Napoca în 2018. Din statisticile oficiale ale Spitalului de Copii din Cluj-Napoca rezultă că au fost trataţi, în 2018, 158 de minori  (51 la Urgenţe şi 107 la Psihiatrie pediatrică )  
 
247 de dosare penale pentru deţinere şi trafic de droguri au fost întocmite anul trecut la Electric Castle (102 dosare) şi Untold (145 de dosare).
 
O persoană (inclusiv minori) a ajuns în fiecare zi din anul trecut la un spital din Cluj. Asta înseamnă 397 de persoane în total, dintre care 239 de adulţi (92 la Urgenţe şi 147 la Psihiatrie), conform datelor oficiale primite de „Adevărul” de la Spitalul Judeţean de Urgenţe Cluj. 
 
Preţurile de 50-60 de lei pe gram de cannabis respectiv 10-15 lei un pliculeţ de etnobotanice şi uşurinţa cu care se pot procura a dus la o creştere îngrijorătoarea a consumului în rândul tinerilor. 
 

„Lucrul cel mai grav”

 
Lucrul cel mai grav este că vârsta de consum scade de la an la an, ajungând la 14-15 ani şi chiar mai jos, spune, într-un interviu pentru „Adevărul” Sebastian Marcu, şeful Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Cluj (CPECA), filiala clujeană a Agenţiei Naţionale Antidrog.

În ciuda PR-ului pozitiv care se duce pentru cannabis - inclusiv ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici spunând că România ar putea să legalizeze consumul de cannabis în scop medical – şi a lejerităţii cu care se vorbeşte despre droguri, Marcu trage un semnal de alarmă:

„Indiferent de drog, fie că vorbim despre alcool, tutun, droguri legale-ilegale, creierul este afectat primul. Creierul este în continuă dezvoltare până la 21 – 22 de ani, iar procesul se finalizează la 24 – 25 de ani. În momentul în care o persoană consumă orice substanţă de genul acesta  - cu efect psihoactiv - automat există la nivelul creierului modificări care afectează dezvoltarea sănătoasă”.

Marcu a detaliat într-un interviu pentru „Adevărul” ce droguri se consumă la Cluj, de la ce vârstă se începe, cauzele care favorizează consumul,  atitudinea pe care ar trebui s-o aibă părinţii,  evoluţiile cele mai periculoase. 
 
Sebastian Marcu, şeful Centrului de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog al Judeţului Cluj (CPECA),
 

„E o lejeritate cu care se vorbeşte şi pe fondul unui PR pozitiv în special pentru cannabis”


Care este cea mai gravă evoluţie în legătură cu consumul de droguri pe care aţi observat-o?

Este îngrijorător că a scăzut vârsta de consum, disponibilitatea pe piaţă a unor droguri şi lejeritatea cu care tinerii privesc consumul de droguri. Mulţi spun: „nu e nimic, nu face rău” sau „dacă consumi o dată pe lună nu te afectează”. E o lejeritate cu care se vorbeşte şi pe fondul unui PR pozitiv în special pentru cannabis. Inconstienţa asta este datorată vârstei şi a caracteristicilor specifice adolescentei. 
 
Probabil vine pe fondul legalizării în unele ţări...
 
Trebuie făcută o diferenţă, cannabisul are două substanţe active: THC şi CBD. CBD-ul nu dă efectele căutate de consumatori. În marijuana medicinală de cele mai multe ori e folosit CBD nu THC. Contează foarte mult şi concentraţia de THC, dacă în anii 70, când a început cannabisul să fie popular, era de  1-2 %, acum e 20 %. La asemenea concentratie efectele negative sunt evident mult mai frecvente, incluzând dependenta psihică sau declansarea unor simptome psihotice.
 

Consumul începe la 14-15 ani

 
Conform analizei activităţii DIICOT Cluj, în 2018, din totalul de 2.091 de cauze pe care procurorii clujeni le-au avut de soluţionat, 1.455 de cauze au avut ca obiect infracţiuni de trafic şi deţinere de droguri. Numărul mare de dosare plasează Cluj pe locul doi în România la acest capitol, după Bucureşti unde au fost înregistrate 6762 de dosare. Cum vi se pare această statistică?

Nu consider că este de competenţa noastră să comentăm asupra numărului de dosare penale de la DIICOT Cluj. Cred că mai important decat numarul dosarelor este  faptul că a scăzut  vârsta de debut in consum: dacă acum câţiva ani, debutul in consum era 17-18 ani, acum este 14 -15 ani şi avem cazuri chiar sub această vârstă. 

Ce droguri se consumă în Cluj?

La noi mai frecvent se consuma cannabis urmat de NSP  - noi substanţe psihoactive denumite şi etnobotanice, apoi amfetamine şi ecstasy. 
 
Care sunt cauzele care duc la consum?

Pentru unii este nevoia de teribilism sau nevoia de a face faţa emoţiilor negative, iar pentru majoritatea adolescenţilor este dorinţa de apartenenţă la un grup. Problemele familiale, conflictele, existenţa unei depresii sau a unor probleme de anxietate - toate pot juca un rol important. 

La nivelul CPECA Cluj câţi beneficiari aţi avut?

Anul trecut am avut 172 de beneficiari direcţi. Aceştia se adresează la CPECA Cluj din proprie iniţiativa sau trimişi de instanţele de judecată, DIICOT, serviciul de probaţiune şi în situaţii de urgenţă. 
 
 

Tinerii încep să fumeze de la 14-15 ani sau chiar mai repede. 


„Noi avem programe de prevenire începând de la grădiniţă”


Care sunt factorii care determină amploarea pe care o are la Cluj consumul şi traficul de droguri?

Dezvoltarea foarte rapidă a oraşului a dus la stabilirea unui mare număr de persoane la Cluj, iar tentaţiile sunt mult mai mari acum faţă de alte perioade.  Nu e ceva tipic pentru Cluj, peste tot unde apare o dezvoltare economică puternică apar mai multe cazuri de consum. Fiecare zonă îşi are cultura ei, dacă în zona de Sud – Bucureşti se consumă heroina, la noi se consumă cannabis. 
 
Asta are legătură cu faptul că puterea de cumpărare este mai mare şi mai multe persoane pot să-şi permită droguri?

Nu ţine neapărat de banii de care dispun tinerii, cât de faptul că traficul de droguri este, din păcate, o afacere ilegală profitabilă, iar probabil că bani se vor face din asta la diferitele nivele socio-economice. În urma unui studiu s-a evidenţiat faptul că fenomenul consumului de droguri nu este apanajul unei anumite categorii sociale, ci categoria de drog este aleasă în functie de puterea de cumpărare. Ceea ce încercăm noi, atât Agenţia cât şi ONG-urile care au atribuţii în domeniu, este să facem cumva să împiedicăm scăderea vârstei de consum şi să menţinem la un nivel cât mai scăzut consumul. De aceea, noi avem programe de prevenire începând de la grădiniţă, clasele primare, gimnaziu, liceu, facultate, comunitate, familie – prin care ne propunem să stopăm sau măcar să amânam consumul cât mai mult. Principalele atribuţii ale noastre sunt astfel reducerea cererii de droguri prin prevenirea consumului şi prin acordarea de asistenţă. 

La grădiniţă şi clasele primare se pune accentul pe dezvoltarea unor deprinderi privind  igiena, alimentaţia sănătoasă, comportamentul adecvat în comunitate şi în familie şi pe informarea cu privire la consecinţele nocive ale consumului de alcool, tutun şi medicamente fără prescipţie. Copiii văd acasă multe comportamente nocive, cum ar fi faptul că părinţii acestora consumă alcool sau fumează tigări. Dacă văd că acestea fac parte din viaţa de zi cu zi a familiei, ajung să li se pară lucruri normale, iar din păcate aceşti copii nu au modele sănătoase în vieţile lor care sa-i informeze şi cu privire la consecinţele negative ale acestor comportamente nesănătoase-. 
 
 

Ajutorul pe care poate să-l dea Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog

 
 
Cum poate Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) Cluj să ajute potenţialii beneficiari?
 
Avem o echipă multidisciplinară  completă: medic, psiholog şi asistent social. Fiecărui beneficiar care vine la noi i se face o evaluare pe cele trei domenii. Apoi în urma unui Raport de evaluare, se propune un Plan de intervenţie, care diferă de la caz la caz în funcţie de problemele identificate în evaluare. Apoi, se fac şedinţe de consiliere individuale sau împreună cu membri familiei. Suportul familial este extrem de important în recuperare.
 
Dintre cei 172 de beneficiari pe care i-am avut anul trecut unii au reuşit să se menţină abstinenţi, alţii au au avut recăderi şi au revenit la centru. Recăderile fac parte din proces de recuperare, orice consumator poate să aibă episoade de recădere. Când vin, se discută posibilitatea recăderii şi faptul ca sunt importante lecţiile invatate de pe urma ei. Preferăm să nu fie, dar nu trebuie ascuns faptul că a existat o recădere. Aceasta nu este un criteriu de  excludere din program.

Cât durează programul?

Depinde de la caz la caz. Poate să fie un plan care include mai multe obiective si astfel poate dura mai mult timp - 3 luni, 6 luni, 1 an. La persoanele cu motivaţie intrinsecă scăzută este necesar interviul motivaţional, pe langă alte obiective in consiliere.
 
Care este vârsta medie a beneficiarilor CPECA Cluj?

Vârsta medie a beneficiarilor la CPECA Cluj este circa 20-25 de ani (cei mai mulţi consumatori). In studii, Vârsta la primul consum este un indicator diferit fată de vârsta medie, iar când se calculează vârsta medie de consum se includ şi cei care au încercat o singură dată. 
 
 
Cannabisul e cel mai consumat drog din Cluj. 


Canabbis-ul şi etnobotanicele, în topul drogurilor consumate


Raportul EUROPOL Serious Organised Crime Threats Assessment (SOCTA) din 2017: una dintre rutele principale de trafic a heroinei trece prin România. În 2016-2017 s-a înregistrat o creştere a numărului de comprimate de tramadol capturate. Printre beneficiarii serviciilor CPECA aţi avut consumatori de heroina sau de tramadol?

Printre beneficiarii serviciilor noastre nu s-au numărat pacienţi care au consumat heroină. Au fost două cazuri în spital anul trecut de consum de tramadol. Principalii beneficiari pe zona noastră sunt consumatori de cannabis, noi substante psihoactive NSP (etnobotanice), amfetamine, ecstasy. Canabisul e pe primul  loc, urmat îndeaproape de etnobotanice. Etnobotanicele sunt accesibile ca preţ , iar studiul făcut în 2016 la elevi a relevat un consum diferit în funcţie de vârstă şi pret: la clasele XI, XII în topul consumului era cannabisul, iar la clasa a IX-a – etnobotanicele, care sunt mai accesibile şi ca preţ şi ca disponibilitatea pe piaţă.   
 
De ce este mai uşor să procuri etnobotanice decât cannabis?
 
NSP sunt derivate din droguri legale, doar că este schimbată compoziţia chimică. Sunt însă foarte periculoase pentru că nu ştii niciodată ce conţin. Acelaşi lot poate să aibă efecte diferite şi, de exemplu, să dea efecte mai rapide şi mai puternice decât se aşteaptă  consumatorii.

Indiferent de drog, fie că vorbim despre alcool, tutun, droguri legale-ilegale, creierul este afectat primul. Creierul este în continuă dezvoltare până la 21 – 22 de ani, iar procesul se finalizează la 24 – 25 de ani. În momentul în care o persoană consumă orice substanţă de genul acesta  - cu efect psihoactiv - automat există la nivelul creierului modificări care afectează dezvoltarea sănătoasă. 
 
 

Etnobotanicele sunt periculoase pentru că nu ştii niciodată ce pot conţine. 


Care sunt efectele NSP-urilor?


Pot să fie halucinaţii, anxietate, atacuri de panică, detaşare de realitate, greţuri, vărsături, transpiraţie excesivă, bătăi accelerate ale inimii, atac de cord, mişcări necontrolate ale corpului, insomnie, paranoia, comportament violent în unele situaţii, iritaţii, sete intensă, supra-încălzire, disfuncţii sexuale, crampe musculare. Cei care au probleme pot avea chiar şi atacuri de cord.

Problema cea mai mare este că nu ştii niciodată ce conţin aceste etnobotanice. Poate să fie chiar sodă caustică, otravă, orice. 

Sunt foarte periculoase pentru că în momentul în care apare pe piaţă o substanţă  e analizată la nivel internaţional şi apoi interzisă. În acel moment, traficantul vine cu o altă substanţă derivată şi cu cât le schimbi compoziţia chimică pericolele sunt mai mari. 
 

Consumatorii de festival 

 
Cu referire la piaţa internă de droguri, „traficul şi consumul de droguri de mare risc au rămas în continuare localizate, cu precădere, în zona municipiului Bucureşti şi a altor centre universitare importante ori unde se desfăşoară anual evenimente culturale de mare amploare”. Anul trecut, la Electric Castle au fost întocmite 102 de dosare, iar la Untold 145. Cum afectează evenimentele de genul acesta decizia unui potenţial consumator de a se apuca de droguri?
 
Nu vorbim doar despre cele două festivaluri, orice eveniment mai mare poate să fie un factor de risc  pentru consumul de droguri prin disponibilitatea substanţelor. Tinerii sunt curioşi,  indiferent că sunt adolescenţi sau au peste 18 ani. Acestia au asteptări de la drog, că se vor simţi mai bine sau că vor înţelege / trai muzica mai bine, deci tentaţiile sunt mai mari ca de obicei. Din pacate  asa-zisii „prieteni” nu le comunica si la ce efecte negative să se astepte.

Nu se poate spune însă că toată lumea de la festival consumă. Există  şi cazuri de consum şi de aceea încercăm să fim prezenţi cu activităţi de prevenire pe lângă partea de siguranţă şi combatere de care se ocupă alte structuri.
 

Care este atitudinea eficientă a părinţilor în acest context?

Prăinţii trebuie să aibă o relaţie de respect reciproc, să-l asculte pe copil dar si sa stie cum să se faca ascultat de către copil. Mai ales în cazurile in care diferenţa între  generaţii este  foarte mare. Tehnologia a schimbat foarte mult viaţa tinerilor, iar mulţi părinţi nu înţeleg asta. Noi recomandăm să petreacă cât mai mult timp cu copilul. Copilul trebuie să ştie că are sprijin, că cineva îl ascultă. Trebuie să existe un echilibru între greşelile copilului si consecintele suportate de acesta, sa existe multe recompense pentru comportamentele pozitive, iar părintele să aibă intotdeauna o atitudine de sprijin fată de copil. Este  extraordinar de important ca relaţia părinte – copil să fie una pozitivă in care comunicarea sa fie deschisa. Balanta optimă este aceea in care părintele reuseste sa-i ofere copilului atat afecţiune cât si reguli ferm implementate.
 
Citeşte şi
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: