Tragedia cercetătoarei care a murit după o discuţie cu Nicolae Ceauşescu. Ce i-a comunicat dictatorul lui Alice Săvulescu

Tragedia cercetătoarei care a murit după o discuţie cu Nicolae Ceauşescu. Ce i-a comunicat dictatorul lui Alice Săvulescu

Alice Săvulescu, cercetătoarea născută la Olteniţa FOTO wikipedia

Reputat cercetător în domeniul biologiei, supranumită Vraciul plantelor, cu un doctorat obţinut în SUA, Alice Săvulescu, născută pe 29 octombrie 1905 la Olteniţa, şi-a găsit sfârşitul după o discuţie cu fostul dictator Nicolae Ceauşescu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Inima femeii nu a rezistat la vestea că Institutul de Biologie pe care îl conducea va trece în subordinea Ministerului Agriculturii. Se întâmpla în 1970. După întrevederea cu fostul dictator, femeii i s-a făcut rău pe culoarele Comitetului Central. Dusă de urgenţă la spital, cercetătoarea nu a mai putut fi salvată. Suferise un infarct la doar 65 de ani.

Născută pe 29 octombrie 1905 la Olteniţa, în judeţul Călăraşi, Alice Săvulescu a făcut carieră în domeniul biologie. Enciclopedia României notează că aceasta a studiat Biologia la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Bucureşti, specializându-se în Microbiologie şi Fiziopatologie la Columbia University, între 1931 - 1934, unde şi-a susţinut teza de doctorat, în 1934.
 
Revenită în ţară, se angajează la Institutul de Cercetări Agronomice, secţia de Fitopatologie, devenind colaboratoarea soţului ei, Traian Săvulescu, reputat cercetător în domeniul ciupercilor microscopice care parazitează plantele. Conduce secţia din 1949, după plecarea acestuia. Din 1957 devine director adjunct al Centrului de Cercetări Biologice, numit, din 1960, Institutul de Biologie „Traian Săvulescu”, iar din 1959 deţine aceeaşi funcţie şi la Laboratorul de Morfologie Animală.
Î
n domeniul prognozei şi avertizării, Alice Săvulescu, împreună cu un număr important de colaboratori de la staţiunile pomicole, a dezvoltat cercetări cu privire la găsirea unor tratamente împotriva unor ciuperci care produc pătarea frunzelor şi rapănul merelor. Face cercetări în domeniul fitopatologiei şi entomologiei la Institutul de Cercetări Horti-Viticole, constituit în 1957, angrenând toţi specialiştii din institutele de profil. Studiază şi anumite ciuperci parazit ce atacau masele plastice şi documentele vechi şi a colaborat la zeci de lucrări referitoare la fiziologia ciupercilor, boli sau dăunători ai plantelor, radiobiologie şi utilizarea izotopilor radioactivi în agricultură. Rezultatele cercetărilor sale s-au concretizat în publicarea, singură sau în colaborare, a peste 150 de lucrări.
 
A fost membru corespondent (23 martie 1952) şi titular (21 martie 1963) al Academiei Republicii Populare Române. Membră şi a altor instituţii de profil, româneşti sau străine, precum Societatea de Ştiinţe Biologice (vicepreşedintă), Comisia de Radiologie a Academiei R. P. R., Academia de Ştiinţe din New York, Societatea Internaţională de Ştiinţe ale Naturii. Ieşind din cabinetul lui Nicolae Ceauşescu, care i-a comunicat că Institutul de Biologie va trece în subordinea Ministerului Agriculturii, a suferit o criză cardiacă pe culoarele Comitetului Central. Dusă de urgenţă la spital, a încetat din viaţă.
 
Traian Săvulescu, omul de ştiinţă care i-a devenit soţ
 
Traian Săvulescu, fondatorul Şcolii Româneşti de Fitopatologie, fost ministru al Agriculturii şi Domeniilor în 1948-1949, este cel de care Alice şi-a legat viaţa. În anul 1938, Traian Săvulescu s-a căsătorit cu Alice Aronescu, de origine evreiască, pe care o cunsocuse în cadrul ICAR, aceasta ocupând funcţia de şef de laborator. ”Alice a fost om de ştiinţă, botanist, lucrările sale fiind axate pe fitopatologie, ocupând diverse funcţii, inclusiv cea de director. Din cauza originii, întreaga familie a avut mult de suferit. Împreună au avut o fiică pe nume Olga care a urmat linia profesională a părinţilor”, menţionează Costel Vânătoru în materialul său biografic dedicat savantului Traian Săvulescu.
 
În urma unei şedinte furtunoase condusă de Nicolae Ceauşescu, la aflarea veştii că Institutul Botanic va trece în subordinea Ministerului Agriculturii, în anul 1970 soţia savantului a leşinat, provocându-i decesul.
 
Traian Săvulescu rămâne un reper în lumea ştiinţifică. Acesta a lăsat în urma sa realizări preţuite pe tot globul. Printre numeroasele repere ale activităţii sale se remarcă opera monumentala „Flora României“ publicată în 13 volume şi realizarea primului film documentar din România, despre expediţia ştiinţifică în Delta Dunării.

Cercetările sale au condus la dezvoltarea agriculturii româneşti şi mondiale. Traian Săvulescu este întemeietorul Şcolii de Fitopatologie Românesti, recunoscută în toată lumea. 
 
Opera monumentală “Flora României”, publicată în 13 volume
 
A realizat primele cercetări în România privind mana viţei de vie, cercetări recunoscute la nivel naţional şi internaţional. ”A studiat condiţiile favorabile apariţiei şi dezvoltării manei la această specie dar a întreprins studii şi cercetări privind măsurile de prevenire şi combatere a bolii. A organizat pe tot cuprinsul României o reţea de staţii de avertizare pentru combaterea manei viţei de vie”, precizează Costel Vânătoru.
 
Cea mai mare realizare a sa rămâne opera monumentală “Flora României”, publicată în 13 volume în anul 1960. A fost şi initiatorul si coordonatorul lucrării “Fauna României”. Împreună cu T. Rayss publica “Materiale pentru flora Basarabiei”, pentru realizarea acestei lucrări autorii realizând expediţii de documentare în teren pentru a identifica şi încadra sistematic şi morfologic speciile arealul geografic respectiv.
 
Cele mai multe studii şi cercetări, lucrări ştiinţifice publicate au vizat ciupercile parazite, arătând că acestea stau la baza majorităţii bolilor întâlnite la plante. 
 
Omul de ştiinţă Traian Săvulescu a întreprins numeroase studii şi cercetări microscopice privind apariţia şi dezvoltarea ciupercilor parazite pe plantele superioare, o atenţie deosebită fiind acordată acelora ce provoaca malura grâului.
 
În ziua de 29 martie 1963, la vârsta de 74 de ani, după o activitate rodnică de 52 de ani în folosul ştiinţelor agriculturii româneşti, Traian Săvulescu, fondatorul Şcolii Româneşti de Fitopatologie, a murit după o lungă perioadă de suferinţă. 
 
În memoria distinsului om de ştiinţă, în anul 1960, Centrul de Cercetări Biologice s-a transformat în Institutul de Biologie "Traian Săvulescu".
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările