Cum a fost învinsă epidemia de pestă din 1861: Micile golfuri de la Dunăre erau pline cu animale moarte şi locuitorii mâncau din aceste cărnuri bolnave

Portul Călăraşi, imagine de arhivă FOTO Arhivă personală prof. Constantin Tudor

În plină criză a pestei porcine africane, autorităţile din România ar trebui să ia exemple de acum mai bine de 100 de ani şi să aplice măsuri ferme pentru a împiedica răspândirea virusului. Autorităţile s-au mobilizat exemplar pentru a pune capăt îmbolnăvirii animalelor, dar şi a oamenilor care fuseseră atinşi de tifos.

De exemplu, în 1861, când ţara noastră s-a confruntat cu epidemia pesta bovină, în localităţile contaminate au fost înfiinţate trei serii de spitale: prima pentru animale bănuite de contaminare, a doua pentru animale bolnave si a treia pentru animale convalescente

Vasile Nedelcu, medic veterinar şi fost director executiv al Direcţiei Sanitar Veterinare Călăraşi, fost senator şi consilier de stat a postat pe pagina sa de socializare câteva informaţii din anul 1861 care merită luate în considerare.

Alăturându-mă efortului mai mult decat lăudabil al domnului profesor Tudor Constantin, de a prezenta o istorie a Spitalului Călăraşi, cercetând câteva notiţe păstrate din timpul studenţiei cu privire la istoria medicinei veterinare, am găsit unele informaţii interesante ce privesc judeţul Ialomiţa şi oraşul Călăraşi, redând mai jos câteva dintre ele.

O interesantă informaţie de ordin epidemiologic menită să întărească unele date cu privire la existenţa unor preocupări medicale si medical-veterinare în aceste locuri este pusă la dispoziţie de protoveterinarul statului(medicul sef) Wolfgang Lucaci.

Prin luna mai a anului 1861, la Ministerul de Interne şi Consiliul sanitar al statului, sosesc ştiri referitoare la faptul că pe Dunăre, mai la vale de Călăraşi, pluteau mii de cadavre de vite cornute. De unde veneau şi din ce cauză muriseră aceste animale?

"Din cauza felului cum curge Dunărea în această regiune, cea mai mare parte din cadavre erau aruncate pe malul stâng al fluviului(deci malul românesc, n.n) şi raspândeau peste tot locul miasme otrăvitoare. Imediat s-au luat măsuri şi la faţa locului au fost trimişi medici veterinari pentru a vedea de unde provenea nenorocirea şi s-a aflat că o înspăimântătoare epizootie domnea pe tot malul bulgar al Dunării".

Fapte ce ne întorc în plină barbarie

Medicii veterinari trimisş la faţa locului erau de fapt elevi ai Şcolii de medicină veterinară, condusă de protoveterinarul statului, Lucaci, care era şi profesorul lor. La înapoiere în Capitală, Lucaci, relatează "fapte ce ne întorc în plină barbarie. Micile golfuri, formate de Dunăre pe malul său drept erau pline cu animale moarte şi locuitorii ţării, mai ales tătarii emigranţi odinioară din Crimeea, mâncau din aceste cărnuri bolnave şi resturile le aruncau în apă. O epidemie nu întârzie să se ivească printre oameni şi vite. Bolile acestora din urmă erau "typhus abdominal(pesta bovină) şi cărbune malign" iar "acelea ale oamenilor erau tifosul şi febra tifoida".  Sate care aveau până la patru mii de vite cornute le-au pierdut pe toate.

În faţa primejdiilor ce ameninţă ţara, Dimitrie Ghica ministrul de Interne, luă măsurile cele mai energice(...) S-au înfiinţat la Călăraşi şi în alte orase riverane Dunării, trei serii de spitale: prima pentru animale bănuite de contaminare, a doua pentru animale bolnave şi a treia pentru animale convalescente. La ieşirea din aceste ultime spitale, animalele săteau în carantină douăzeci de zile înainte de a putea fi trimise în alte judeţe. Aceleaşi tratamente au fost aplicate şi în cazul oamenilor. Graţie acestor măsuri prompte şi energice, molimele au putut fi stăvilite şi alte accidente serioase nu au mai fost de temut".

Această relatare a apărut în revista, La Voix de la Roumanie, numărul din 14/26 septembrie 1861.

Din cele relatate rezultă că de astă dată pesta bovină, căci despre ea este vorba, ar fi putut fi difuzată în celelalte ţinuturi române venind din Bulgaria, constituind un eveniment unic, drumul însă i-a fost barat la Călăraşi prin măsurile de profilaxie şi combatere luate. Iată un adevărat model de urmat până în zilele noastre, privind măsurile ferme aplicate de autorităţile statului în cazul epidemiilor, notează dr. Vasile Nedelcu.