Cine a fost Nicolae, sfântul care lasă  daruri în ghetuţe. Povestea celui mai iubit moş care stă la masă cu Dumnezeu

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Copiii îşi pregătesc ghetuţele FOTO Adevărul
Copiii îşi pregătesc ghetuţele FOTO Adevărul

Moş Nicolae, aşteptat cu nerăbdare de copii în fiecare an, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, este unul dintre cei mai iubişi sfinţi ai creştinătăţii.  Copiii îşi lustruiesc ghetuţele sau cizmuliţele ştiind că Moşul le va lăsa daruri. Pentru neascultători însă, Moş Nicolae aduce câte o nuieluşă, avertizându-i astfel să îşi asculte părinţii şi bunicii.

Doina Işfănoni, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“, spune că Sfântul Nicolae simbolizează armonia, prin asocierea cu darurile dulci, având în vedere că am intrat în luna sărbătorilor, când ne dorim să fim mai buni, să ne bucurăm unii pe alţii.

„Fie că vine pe mare, aşa cum se întâmplă în Olanda, sau se strecoară printre case, cum este în România, fiecare percepe venirea Moşului într-un fel caracteristic propriului stilul de viaţă. De obicei, la 6 decembrie, se aduc dulciuri şi fructe. De asemenea, Moş Nicolae aduce şi nuieluşa, pentru a-l avertiza pe micuţ că trebuie să aibă un comportament cât mai aproape de conduitele morale“, explică etnologul Doina Işfănoni.

Responsabilizarea prichindeilor

Specialistul mai spune că acest lucru înseamnă, din punct de vedere spiritual, un fel de şcoală pe care comunitatea şi familia o realizează asupra prichindeilor. „Acum încep toate preparativele în crescendo. Sunt o sumedenie de avertismente pentru micuţi.Trecem pas cu pas din universul cotidian într-un alt univers, prin intermediul cetelor de colindători şi obiceiurilor din această vreme. Astfel realizăm responsabilizarea copilului. El îşi lustruieşte ghetuţele şi învaţă replici din scenete“, adaugă Doina Işfănoni.

Biruitorul de popor

Tradiţia de a face daruri în această zi îşi are originea în povestea de viaţă a episcopului din Myra-Lichia (pe meleagurile Turciei de astăzi).

Scrierile teologice spun că era o persoană cu o credinţă neţărmurită în Dumnezeu, care a trăit în secolul al IV-lea. În anul 325, Sfântul Nicolae a participat la primul Sinod Ecumenic de la Niceea, eveniment în cadrul căruia Arie, un preot din Alexandria, a susţinut că Iisus Hristos nu este de aceeaşi natură cu Dumnezeu Tatăl. Deranjat de această afirmaţie, Sfântul Nicolae i-a dat o palmă ereticului, de unde s-a împământenit obiceiul ca cei obraznici să primească o nuieluşă de la Moş Nicolae. 

Lui Nicolae de Myra îi sunt atribuite numeroase fapte bune, dar şi miracole, numele său traducându-se prin „biruitor de popor“. Provenind dintr-o familie înstărită, la moartea părinţilor săi şi-a dăruit întreaga avuţie celor nevoiaşi.

Legenda celor 3 fete sărace

„Fiind bun şi darnic, după mutarea sa la cele veşnice a ajutat în chip minunat săracii, printre care şi un tată cu trei fete pe care, din cauza sărăciei, voia să le trimită să se prostitueze. Legenda spune că fetele s-au rugat Sfântului să le ajute şi acesta, drept răspuns, a umplut şosetele fetelor cu galbeni. Banii au fost găsiţi de tată a doua zi“, spune părintele Eugen Tănăsescu.

Sfântul Nicolae le-a dăruit noaptea banii necesari, fiind salvate astfel de la promiscuitate. Le-a aruncat fiecăreia pe geam, într-o noapte, câte un săculeţ de bani. Săculeţii au căzut fie în ciorapii puşi la uscat, fie în ghete. De aici este obiceiul ca darurile de Moş Nicolae să fie puse în ghetuţe.

Darul nu trebuie să fie unul exclusivist şi egoist

„Mi-aş dori foarte mult ca părinţii să poată transmite copiilor, odată cu darul Moşului Nicolae, şi lecţia morală pe care acesta ne-o transmite. Actul dăruirii este doar efectul însuşirii temeinice a virtuţii milosteniei, pornită din iubirea de aproape. Darul nu trebuie să fie unul exclusivist şi egoist, acaparat de interese şi mercantilism, ci trebuie să devină expresia libertăţii practicate în comuniune. Altfel spus, dăruirea este doar prima treaptă a bucuriei sociale de a trăi împreună.  Prin darul făcut nu urmărim satisfacerea unor plăceri de moment ale copilului, căci vom hrăni robia plăcerilor, ci încercăm o lecţie de viaţă: dăruind, vei dobândi“, spune părintele Tănăsescu.

Venerat în întreaga lume

Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor sărăci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume. El ajută văduvele orfanii şi fetele care doresc să se mărite, scapă marinarii de la înec şi apără soldaţii în război. „Pe 6 decembrie, creştinii pun crenguţe de măr în apă. Dacă înfloresc până la Anul Nou, anul viitor va fi roditor“, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Muzeul Dunării de Jos Călăraşi. Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce îi este dedicată, în Bari, în sudul Italiei.

Ziua activităţilor caritabile

Legenda lui Moş Nicolae s-a răspândit în toată lumea şi a luat caracteristicile fiecărei ţări. În Europa, în secolul al XII-lea, ziua Sfântului Nicolae a devenit ziua darurilor şi a activităţilor caritabile. În Germania, tradiţia sărbătoririi lui Moş Nicolae a apărut prin îmbinarea unei figuri păgâne cu imaginea creştină a Sfântului Nicolae, care este văzut de germani ca un bătrân care poartă un sac în spate şi o nuieluşă în mână. Pe lângă ghetuţe, copiii pregătesc în ajun o scrisoare în care îşi aştern toate dorinţele şi câţiva morcovi pentru caii moşului.

Copiii din Franţa, din Belgia şi Luxemburg lasă pentru Moş Nicolae, în ajun, un pahar de vin, iar pentru măgăruşul lui - morcovi şi puţin zahăr. În ziua de 6 decembrie, ei primesc ciocolată, turtă dulce, fructe şi trimit scrisori rudelor pentru a le ura sărbători fericite.

Previziuni despre vreme

În Transilvania, pe lângă dulciuri copiii primesc şi o nuia, probabil ca un avertisment pentru cei mai obraznici. 

 În lumea satului românesc, la Sf.Nicoale se constituia ceata de colindat a feciorilor, feciorii se adună la o casă şi începeau să înveţe colindele şi să se pregătească pentru colindat.

“În general, la români se crede că, în funcţie de cum va fi vremea în ziua de Sfântul Nicolae, aşa va fi şi iarna. Se spune că, dacă Sfântul Nicolae va veni pe cal alb, adică va ninge, atunci va fi o iarnă scurtă, iar dacă nu va ninge în ziua de Sfântul Nicolae, atunci va fi o iarnă lungă. Dacă Sân-Nicoară a venit cu cal alb, adică la Sfântul Nicolae e zăpadă, atunci iarna va fi scurtă, iar dacă a venit pe cal negru, atunci iarna va fi lungă. Aceste zicale se găsesc în  Meteorologia populară, de Traian Gherman. 

Noaptea în care începe iarna

În calendarul popular românesc iarna începe în noaptea din 5 spre 6 decembrie, de Sfântul Nicolae. Numit în popor Sânicoară, se spune că el ar sta în stânga Domnului, iar în seara de Anul Nou, când cerurile se deschid de trei ori, Sfântul Nicolae se zăreşte cum stă la aceeaşi masă cu Dumnezeu şi Sfântul Vasile.

Se crede că Sfântul Nicolae stă la miazăzi, deoarece pe 6 decembrie soarele răsare din această parte, iar din această dată, în credinţa populară, soarele este alungat de Sfântul Nicolae şi începe să răsară tot mai spre miazănoapte.

Tradiţia românească spune că Sânicoară este bătrân şi are barba albă. În 6 decembrie, Moşul îşi scutură barba şi deci trebuie să ningă. Iar dacă se întâmplă să nu ningă, atunci se zice: “Hei, a întinerit Sfântul Nicolae”.

Tradiţia spune şi că Sfântul Nicolae apare pe un cal alb, semn al primei zăpezi, şi păzeşte Soarele, pentru ca lumea să nu fie lipsită de lumină şi căldură. Se spune că dacă Sfântul Nicolae a venit pe un cal alb, Sfântul Ion va merge pe un cal negru, adică va întoarce iarna.

Moş Nicolae. De ziua lui Sânicoară se pun crenguţe de pomi fructiferi în apă pentru a înflori de Anul Nou, ocazie cu care se poate spune cum va fi vremea şi care va fi rodul livezilor, în anul viitor.

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite