VIDEO Povestea francezului care produce bere artizanală într-o făbricuţă din Buzău. Cum au ajuns pe etichete Salvador Dalí, Steve Jobs şi Albert Einstein

VIDEO Povestea francezului care produce bere artizanală într-o făbricuţă din Buzău. Cum au ajuns pe etichete Salvador Dalí, Steve Jobs şi Albert Einstein

François-Xavier D’Hollander, în fabrica sa de bere de la Buzău FOTO Iulian Bunilă

François-Xavier D’Hollander a decis să lase Franţa pentru România şi şi-a văzut visul de-o viaţă îndeplinit la Buzău: a reuşit să pună bazele unei microberării, unde produce trei tipuri de bere artizanală.

Ştiri pe aceeaşi temă

François-Xavier D’Hollander are 42 de ani şi a condus cea mai mare fabrică de malţ din sud-estul Europei, care funcţionează la Buzău. 
 
A renunţat însă la jobul său bine plătit pentru a-şi deschide propria făbricuţă de bere. François-Xavier s-a asociat cu un român şi, la sfârşitul anului trecut, a pornit în aventura care l-a costat 200.000 de euro. În făbricuţa sa, o hală cât jumătate dintr-o sală de sport, produce trei sortimente de bere artizanală. 
 
Microberăria privată funcţionează de patru luni şi se află în zona industrială a Buzăului. Este o fabrică de bere ca toate celelalte, numai că la o scară foarte mică. În această hală este asigurat tot circuitul de producţie, de la fierberea mustului din malţ şi hamei până la îmbuteliere. Cazanele din inox sunt legate între ele printr-o reţea de conducte prin care circulă berea din stadiul incipient până la faza finală.  
 
Alexandru Musceleanu este singurul angajat al berăriei patronate de francez. Absolvent de Industrie alimentară, Alexandru ştie toate etapele producerii berii artizanale.
 
„Facem frecvent teste la berea în faza de fierbere pentru a şti când să ne oprim din diluarea malţului. Când ajungem la valoarea de 12,6, ne oprim din tras din malţ. Dacă nu se ating parametrii doriţi, continuăm să extragem din malţ. Prima oară avem o concentraţie mai mare cu alcool şi cu timpul se va dilua. Trebuie să ajungem la concentraţia pe care o dorim. Astfel, la berea neagră avem 6,2% alcool, 4,8% este la Einstein Wrong, care este berea golden, iar la American IPA, bere blondă, avem 4,5% concentraţie de alcool“, explică Alexandru Musceleanu.
 
 
Vis devenit realitate după 20 de ani
 
Povestea făbricuţei de bere pe care au înfiinţat-o François-Xavier şi Ionuţ a început în urmă cu peste doi ani. S-au întâlnit după un concurs de motociclism enduro – la o bere. De atunci, au avut nevoie de multe alte întâlniri pentru a ajunge la ideea genială de a începe o afacere împreună. Au botezat-o „Calul bun“. După ce şi-a văzut visul îndeplinit, François-Xavier a decis să se stabilească împreună cu familia în România. Şi-a cumpărat casă în localitatea Spătaru, lângă Buzău. 
„Am vrut să deschid o berărie încă de acum 20 de ani. Acum doi ani, de ziua mea, colegii şi prietenii din Buzău mi-au spus că eu o să deschid o berărie în România. Le-am zis că e o nebunie, că piaţa românească nu este pregătită pentru berea artizanală, că este foarte scumpă. Am început să cercetez şi aveau dreptate, berea artizanală prinsese în România. Două luni mai târziu, am demisionat din companie şi înc-o lună mai târziu am revenit cu toată familia în Buzău“, povesteşte François-Xavier.
Fusese mulţi ani director al celui mai mare producător de malţ din estul Europei, deschis la Buzău în 2008 de un gigant francez în domeniu. Acum locuieşte aproape de berăria în care-şi petrece mare parte din timp. „Îmi place să trăiesc la Buzău şi de aceea am decis să deschid afacerea aici şi nu în Bucureşti, chiar dacă se ştie că Bucureştiul este cea mai mare piaţă de desfacere. Am vrut s-o producem în Buzău pentru că şi partenerului meu, Ionuţ, îi place foarte mult la Buzău, în special zona rurală. În weekend-uri, când avem timp şi nu vindem bere la festivaluri, mergem la munte la Ciolanu sau la Izvoranu“, spune afaceristul francez.

 
25 de clienţi în România 
 
François-Xavier este prezent mai tot timpul în berărie şi munceşte cot la cot cu angajatul său. Este, la nevoie, şi mecanic, atunci când instalaţiile cedează. „Instalaţia de îmbuteliere are vârsta mea. Este de prin anii ’70-’75. Am cumpărat-o din Sardinia, Italia, iar cei de-acolo nu credeau că o iau ca să produc cu ea. Se mai opreşte din când în când şi atunci pun mâna pe unelte şi reglez ce e de reglat“, spune el.
 
Pentru a face faţă concurenţei din ce în ce mai strânse pe piaţa berii artizanale, afaceristul francez a pus pe etichetă chipurile unor genii: Salvador Dalí, Albert Einstein şi Steve Jobs. E, până la urmă, şi un simbol al calităţii produsului său. Cele trei sortimente produse la berăria „Calul Bun“, berea blondă, aurie şi neagră, au la bază reţete îmbunătăţite de-a lungul vremii de berari americani şi belgieni.
 
 
„Investiţia pe care am făcut-o se ridică la aproximativ 200.000 de euro. Este mai puţin decât bugetul pentru acest gen de fabrică. Este dificil să faci ceva mai ieftin de atât. Avem aproximativ 25 de clienţi în România, cei mai mulţi în Bucureşti, Cluj şi Buzău, dar câţiva şi în Sibiu şi Braşov. Majoritatea sunt restaurante şi cafenele, dar şi două magazine“, spune patronul francez.
 
Reţetă americană, preţuri româneşti
 
Berea francezului produsă în Buzău este cel puţin la fel de gustoasă şi de aromată ca a celor din Occident. Ce o diferenţiază este faptul că e mai ieftină. Se vinde în localuri din toată ţara, la preţuri care variază între 8 şi 12 lei, în funcţie şi de adaosurile distribuitorilor.
 
„Principala diferenţă între berea care se găseşte acum în România şi cea artizanală se află în gustul pe care nu-l vei găsi uşor în România. Acesta este gustul berii pe care o poţi importa din Statele Unite – are cam acelaşi gust. Problema este că dacă o iei din State, este foarte scumpă, iar berea, odată ce ajunge în România, suferă din cauza transportului, a temperaturii. Noi aducem acest tip de bere în România: în stil american, dar produsă la Buzău. Este un pic mai scumpă, dar este altceva decât ceea ce găseşti în supermarket“, spune François-Xavier D’Hollander.
 
 
În România, există 25 de microberării
 
Segmentul berii artizanale cunoaşte peste tot o dezvoltare rapidă, care are ca principal motor nevoia de diversitate a consumatorului de bere. Modelul microberăriilor, care produc sortimente de bere artizanală în cantităţi mici, sute de litri în loc de sute sau mii de hectolitri lunar, este atât de popular încât marea industrie a berii a preluat modelul. În timp ce americanii au peste 3.000 de astfel de berării, iar britanicii – în jur de 1.500, în România sunt cel mult 25, multe asociate unor pub-uri şi restaurante.
 
Berarii americani au propria definiţie pentru produsul lor. Astfel, berea poate fi catalogată ca fiind artizanală numai dacă se produce sub 7 milioane de hectolitri anual, într-o afacere independentă şi are la bază reţete tradiţionale sau inovatoare în ceea ce priveşte ingredientele şi procesul de fermentaţie.
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările