FOTO Casa de pe bancnota de 10 lei va putea fi vizitată de turişti. Se află la Chiojdu, în judeţul Buzău, şi aparţine Uniunii Arhitecţilor din România

FOTO Casa de pe bancnota de 10 lei va putea fi vizitată de turişti. Se află la Chiojdu, în judeţul Buzău, şi aparţine Uniunii Arhitecţilor din România

Replică a Casei cu blazoane

”Casa cu blazoane”, clădire veche de peste două secole, din comuna buzoiană Chiojdu, care apare pe bancnota de 10 lei, va intra în circuitul turistic, după ce a fost restaurată de către Uniunea Arhitecţilor din România. Refacerea conacului, care a început în 2011, s-a făcut cu fonduri Regio şi de la bugetul de stat, investiţia ridicându-se la peste 6 milioane lei.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Edificiul care apare pe bancnota de 10 lei, cunoscut drept „Casa cu blazoane“, este un monument unicat în România dar şi în lume, de o valoare excepţională din punct de vedere istoric, arhitectural şi artistic. În urmă cu 11 ani, clădirea din comuna Chiojdu, judeţul Buzău, a intrat în proprietatea Uniunii Arhitecţilor din România (UAR), cu gândul de a o transforma într-un complex muzeal.
 
„Casa cu blazoane“ a fost ridicată la mijlocul secolului al XVIII-lea şi refăcută în 1823. Clădirea a fost ridicată de moşnenii izbăşoi, ţărani liberi, deţinători de moşii întinse, stăpânite în devălmăşie, ipostază socială nemaiîntâlnită în nici o altă ţară din Europa, după cum apreciază experţii din UAR.
 
În secolul al XIX-lea, a fost reşedinţa pentru mult timp a şefului de garnizoană militară. Sunt documente care atestă că a fost renovată în 1828 şi de atunci a fost locuită, până în 2000, când a fost cumpărată de un tânăr din zonă, de la doi bătrâni.

 
Numele este dat de cele trei blazoane de deasupra intrării principale, cel din mijloc reprezentând vulturul bicefal, simbol al împăraţilor bizantini, care a aparţinut familiei Cantacuzinilor, stabilite în ţările române după căderea Bizanţului (1453).
 
La preluarea sa de către UAR, conacul se afla într-o stare jalnică însă în 2011 a intrat într-un amplu program de reabilitare prin fonduri Regio. Valoarea totală a proiectului a fost de 6,31 milioane de lei, din care contribuţia de la bugetul de stat s-a ridicat la 1,60 milioane lei iar aportul beneficiarului, la 122.639 de lei.
 
Valoarea edificiului este dată de aşa-numita „decoraţie în stucatură“ care este un amestec de pastă de var, nisip şi fibre vegetale, unică în Europa, şi de „elementele de lemn ale foişorului, executat după modele străvechi, cu simboluri amintind de civilizaţia neolitică, precum motivul coarnelor de berbec“.
 
Cu o experienţă de 23 de ani în refacerea unor construcţii de lemn cu valoare de patrimoniu, inclusiv la peste 50 de biserici, Vasile Pop din Ocna Şugatag este unul dintre aceştia. „Am înlocuit grinzi de 8-10 metri, pe care le-am adus din Maramureş, am reuşit să restaurăm uşile de la intrare până la cea mai mică porţiune, ca să se vadă autenticitatea“, a declarat meşterul.
 
 
Grinzile servesc drept armătură şi sunt esenţiale pentru stabilitatea clădirii, într-un loc apropiat de zona seismică a Vrancei. Meşterul din Maramureş a căutat esenţe de lemn originale, precum stejar pentru grinzi, salcie şi plop la uşi, fag la şindrile şi a folosit unelte tradiţionale.
 
În apropierea „Casei cu blazoane“ a fost construit, tot în stilul specific zonei, un punct de informare, care va adăposti un complex expoziţional cu mobilier de epocă donat de sătenii din Chiojd, spaţiile necesare organizării evenimentelor ştiinţifice şi un centru informativ pentru vizitarea principalelor obiective turistice din zonă.
 
„Casa cu blazoane“ de la Chiojdu a fost inaugurată joi şi va deveni un important punct turistic şi obiect de studiu pentru experţi şi studenţi. Este atractivă, atât prin situarea relativ accesibilă faţă de Bucureşti, Braşov, Ploieşti şi Buzău, cât mai ales prin bogata moştenire istorică şi farmecul acestor meleaguri subcarpatice.

 
Uniunea Arhitecţilor din România va organiza aici o expoziţie permanentă cu tema ”Civilizaţia moşnenească”, va include conacul în circuite turistice şi va face cunoscută importanţa acestui monument între localnici. Experţi consacraţi şi studenţi ai facultăţilor de arhitectură şi urbanism vor fi invitaţi în complexul muzeal, pentru a se familiariza cu procedurile legate de protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural rural din Subcarpaţii de Curbură.
 
Se doreşte totodată doreşte stimularea economiei locale, prin organizarea unor târguri cu meşteşugari şi artizani populari, care vor face demonstraţii şi îşi vor expune produsele. Economia locală va fi ajutată atât direct, prin crearea a câtorva locuri de muncă pentru administrarea complexului şi indirect, prin fluxul continuu de invitaţi ai UAR la „Casa cu blazoane“ precum şi prin creşterea numărului de turişti.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările