Legenda care a inspirat stema Braşovului are în prim-plan un rege maghiar. Povestea şiretlicului care l-a scăpat pe suveran de la moarte

Legenda care a inspirat stema
Braşovului are în prim-plan un rege maghiar. Povestea şiretlicului care l-a scăpat pe suveran de la moarte

Singura Stemă color a Braşovului este pe Casa Sfatului, clădirea simbol a oraşului

Stema Braşovului ar fi fost inspirată de regele maghiar Solomon, care s-a ascuns într-o pădure ca să scape de invadatori. În ceea ce priveşte originea numelui oraşului, istoricii nu au ajuns încă la un consens.

Ştiri pe aceeaşi temă

Stema Braşovului are o istorie de peste 1.000 de ani pe când oraşul de acum era doar un sat. În acele vremuri în locul Centrului Istoric de acum era doar o pădure imensă. Se spune că Regele ungar Solomon (1063-1074) se lupta cu un popor de invadatori, Cumanii, care obişnuiau să cucerească teritorii şi să ucidă pe oricine le stătea în cale. Legenda spune că Regele Solomon a fost urmărit de invadatori până la Braşov unde s-a ascuns în pădure.

Ca să nu fie recunoscut, şi-a dat jos coroana şi a aşezat-o pe tulpina unui arbore. Nu a mai mai fost recunoscut de cumani, aceştia crezând că regele a căzut în prăpastie şi a murit. Aşa a reuşit să scape şi să fugă cu bogăţiile pe care le avea s-a asupra lui. A fugit până la o peşteră unde s-a refugiat, în zona denumită astăzi Pietrele lui Solomon.

Sute de ani mai târziu, un ţăran care a mers în pădure să adune lemne de foc a găsit coroana, pe locul unde acum se află Casa Sfatului şi a dus-o la Biserica Neagră spre păstrare. Aşa a ajuns Braşovul să ne numească în germană Kronstadt, oraşul Coroanei.

„Interpretările stemei sunt multe. Se spune că acea coroană reprezintă regalitatea. Tulpina de copac reprezintă cetatea puternică, iar scoarţa zidurile fortificaţiei. De asemenea rădăcinile ar fi cele 13 comunităţi de saşi din ţinutul Bârsei, care susţin oraşul aşa cum rădăcinile susţin trunchiul unui copac. Se mai spune că rădăcinile reprezinta munca saşilor care au construit oraşului şi s-au dezvoltat“, a spus Radu Manolache, istoric. 

De-a lungul timpului stema s-a schimbat. În 1353 stema Braşovului era formată dintr-o coroană cu fleuroane în formă de crin, însoţită de o floare de crin. Din 1429 a apărut şi trunchiul de copac aflat sub coroană. Împreună, aceste simboluri sunt arme vorbitoare, adică sugerează prin desen numele cetăţii (Corona). Stema actuală a municipiul Braşov, aprobată de Consiliul Local în anul 1996, conţine un scut albastru pe care apare un trunchi de copac cu 13 rădăcini argintii care ies dintr-o coroană aurie cu trei lobi  ce reprezintă simbolul puterii. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri. Semnificaţia în ansamblu a stemei este „Înţelepciunea şi Puterea conduc de-a pururi Cetatea”. Stema a fost aprobată de către Comisia Naţională de Heraldică, din cadrul Academiei Române.

Cum a ajuns Braşovul să îşi poarte numele este încă un mister

Braşov este un nume româno-slav şi este răspândit în ţara noastră. În Timiş erau localităţi cu acest nume, în Neamţ există o pădure Braşovana, iar lângă Vaslui o vale şi un sat Braşoveniţa. Braşovul se mai regăseşte în documente vechi şi sub denumirea Corona.

Cel mai recent studiu despre istoria denumirii Braşovului este al profesorului Pavel Binder. Într-o cercetare din 1964 el explică faptul că cele două numiri, Corona şi Braşov, se suprapun în timp: Corona desemna cetatea, iar Braşov împrejurimile.

Alţi istorici spun Braşovul a fost numit după un râu cu acelaşi nume. Fluvium Brassou este, într-adevăr, atestat într-un document din 1360. Chiar cronicarul şcheian Radu Tempea afirma că „Braşovul s-a numit pe numele apei ce-i zice Braşovia“.

Alţi cercetători derivă numele de la cetatea Brasovia se pe Tâmpa, ideea fiind propusă în 1874 de profesorul F. Philippi şi reluată în 1928 de G. Treiber şi E. Jekelius. Astfel, ei localizează Braşovul iniţial în cetatea de pe Tâmpa, de unde s-ar fi transmis mai apoi aşezării din vale.

Niciuna dintre explicaţii nu este 100% bătută în cuie, astfel că originea denumirii oraşului poate fi dezbătută în continuare.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: