FOTO Cine au fost personalităţile care au dat nume străzilor Braşovului

FOTO Cine au fost personalităţile care au dat nume străzilor Braşovului

Apolonia Hirscher a donat Braşovului actualul restaurant Cerbul. FOTOcasasfatului.ro

Aproape toţi braşovenii ştiu unde sunt străzile importante din oraş. Puţini însă cunosc şi cine sunt personalităţile care le-au dat numele.

Portalul casasfatului.ro adunat câteva biografii ale unor personalităţi care au dat nume străzilor din oraş.

Constantin Lacea a fost filolog şi lingvist, rector şi profesor la Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale Cluj. S-a născut în 1875 şi a murit în 1950. A fost membru onorific al Academiei Române din 1939. Multe dintre studiile sale s-au ocupat de viaţa negustorilor din Şchei.

Apolonia Hirscher a trăit în secolul al XVI-lea în Cetatea Braşovului. Văduvă a judelui oraşului, Lucas Hirscher, a preluat în 1541 conducerea afacerilor răposatului ei soţ, ce se întindeau până în Austria şi Turcia. Chiar dacă negoţul şi politica erau la acea vreme treburi aproape exclusive bărbăteşti, a reuşit să strângă o avere foarte mare. A întemeiat mai multe fundaţii şi a donat o mare parte din averea ei pentru locuitorii cetăţii. Printre aceste donaţii se numără „Casa Negustorilor”, actualul Restaurant Cerbul Carpatin, situat la coltul Pieţei Sfatului şi a străzii Hirscher.

Diaconul Coresi a fost tipograf şi editor. A fost primul cărturar român care a luptat pentru introducerea Limbii române în biserică; tipăriturile sale au contribuit la formarea unei limbi literare şi Liturgice româneşti unitare.

Ecaterina Varga s-a născut în comuna Hălmeag la 23 august 1802. Tatăl ei era ţăran liber, iar mama nobilă maghiară. Orfană de mică a locuit la unchiul său, moşier în Bucium. A militat pentru drepturile românilor iobagi din Ardeal. Ţăranii au numit-o „Doamna Noastră“.

Traian Grozăvescu a fost un vestit tenor. S-a născut în Lugoj. În 10 iulie 1923 după debutul pe scena Volksoper din Viena, împreună cu sora sa, Olga, au fost invitaţi de familia Călţun să facă o escapadă în renumitul parc de distracţii Prater. Atunci s-a înfiripat şi dragostea cu Nelly Călţun, născută Kövesdy, a cărei familie trăia la Viena. Nelly era căsătorită a doua oară, cu Dimitrie Călţun, cu care a avut şi o fetiţă. Imediat după pronunţarea divorţului dintre cei doi, sâmbătă, 17 noiembrie 1923, Traian şi Nelly s-au cununat. Nelly fiind foarte posesivă, fericirea a fost de scurtă durată. Grozăvescu urma să plece la mijlocul lunii februarie 1927 pentru o lună în turneu la Berlin. Nelly insista să-l însoţească, deşi era foarte slăbită şi zdruncinată din cauza unei naşteri premature – născuse un copil mort. În timp ce solistul ajutat de sora lui, Olga, îşi făcea bagajele, Nelly s-a furişat pe la spatele lui, înarmată cu un revolver, i-a lipit ţeava de ceafă şi a tras. A fost achitată de tribunalul austriac pe motiv de lipsă de discernământ.

Nicola Nicolau, născut la Braşov, în 1760, a fost o perioadă învăţător la Şcoala Românească din Schei. A mai fost profesor la Goleşti, la şcoala lui Dinică Golescu, cu care a şi călătorit de multe ori. A străbătut toata Europa. Chiar dacă şi-a dorit foarte mult să ajungă şi în America, pentru că auzise despre „căruţele care merg fără cai” de acolo, nu a reuşit. Braşoveanul a scris şi prima monografie despre Napoleon Bonaparte, pe care ajunsese să-l cunoască la Waterloo. În lucrările sale, dă foarte multe informaţii despre marile oraşe europene, mai ales Pasis şi Londra.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: