Ce condamnare a primit un paznic care a asistat impasibil la agresarea a două persoane în faţa clubului păzit de el
0
Un paznic a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de 24 de luni, pentru abuz în serviciu, după ce instanţa a considerat că nu şi-a îndeplinit obligaţia de a prinde şi a prezenta poliţiei agresorii care au lovit două persoane în faţa unui local din Braşov la care era angajat chiar pentru pază.
Incidentul s-a petrecut în 2015, iar procesul a durat mai bine de 3 ani.
În noaptea incidentului, cele două persoane vătămate consumaseră băuturi alcoolice în clubul unde inculpatul asigura securitatea în calitate de agent de pază. Îmediat după ce au ieşit din club, în timp ce se aflau încă în faţa uşii de intrare, cele două persoane au fost agresate iniţial de către un individ rămas neidentificat, iar ulterior, de un altul. Din declaraţiile victimelor şi ale martorilor, paznicul a asistat impasibil la incidentul în care agresorii au lovit persoanele vătămate, pe motiv că faptele aveau loc în afara localului.
Pe înregistrarea uneia din camerele video ale clubului "se vede cum paznicul era de faţă la agresiune şi s-a aplecat să ridice de jos o sticlă cu apă”, după cum a reţinut Curtea de Apel Braşov.
„Fapta agentului de pază constând în încălcarea, cu intenţie, a obligaţiei prevăzute de art. 46 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 333/2003, de a prinde şi a prezenta poliţiei agresorii care se aflau chiar în clubul păzit în momentul în care au sosit organele de poliţie la faţa locului, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu prevăzute de art. 297 alin. 1 Cod penal raportat la art. 308 Cod penal (...) Săvârşirea unei infracţiuni flagrante îl obligă pe agentul de pază să prindă şi să prezinte poliţiei pe făptuitor, chiar dacă această infracţiune flagrantă s-a comis în interiorul localului sau în faţa uşii de intrare a acestuia. Altfel ar însemna ca agenţii de pază ar putea să asiste pasivi la infracţiuni flagrante grave comise la intrarea în localurile unde exercită paza şi să nu aibă nicio obligaţie de a prinde pe făptuitori şi a-l prezenta poliţiei, ceea ce nu poate fi acceptat. Interpretarea corectă a textului de la art. 46 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 333/2003 este acela că agenţii de pază au obligaţia de a legitima şi a opri persoanele cu privire la care există date sau indicii că au săvârşit infracţiuni sau alte fapte ilicite în obiectivul păzit, însă au obligaţia de a prinde şi a preda poliţiei pe făptuitorii infracţiunilor flagrante indiferent dacă acestea s-au comis în obiectivul păzit ori în apropierea acestuia”, explică avocatul Raluca Cîrstea, Legal Land, citând din considerentele deciziei Curţii de Apel Braşov (portal.just.ro).
Curtea de apel Braşov a stabilit, în cazul agentului de pază, o pedeapsă de doi ani de închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, dar a constatat că sunt îndeplinite condiţiile pentru a se dispune amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani.
Agresorul identificat (culmea, tot agent de pază, dar nu la respectivul local) a fost condamnat definitiv, de aceeaşi instanţă, la cinci ani şi două luni închisoare cu executare.
Ce este "amânarea aplicării pedepsei"
Amânarea aplicării pedepsei este o noutate a Codului Penal şi constă în stabilirea unei pedepse pentru o persoană găsită vinovată de săvârşirea unei infracţiuni şi amânarea temporară a aplicării acesteia (posibilă atunci când pedeapsa concret stabilită este amenda sau închisoarea de cel mult doi ani, iar instanţa apreciază că în raport cu situaţia personală a inculpatului aplicarea imediată a unei pedepse nu este necesară, dar impune supravegherea conduitei sale pentru o perioadă fixă de doi ani).
Se încarcă comentariile...
