Atracţii turistice din Covasna. Ape minerale tămăduitoare, peştera Viagra şi cetatea din poveşti

Staţiunea Covasna este cunoscută ca oraşul celor 1.000 de izvoare. Judeţul însă are şi alte obiective turistice însă multe dintre ele nu sunt cunoscute de vizitatori.

Staţiunea Covasna, numită Regina Apelor Minerale sau oraşul celor 1.000 de izvoare, este renumită pentru apele sale încă din secolul trecut. A fost atestată documentar încă de la 1548, dar abia la începutul lui 1900 a fost recunoscută pe plan mondial ca staţiune de tratament balnear.

Oraşul Covasna, care este brăzdat de izvoare de ape minerale, oferă o sumedenie de posibilităţi de tratament, pentru petrecerea concediului, dar şi a timpului liber. Situată la o altitudine de 600 metri, în zona de îmbinare a Munţilor Carpaţi, acest loc beneficiază din plin de bogăţia factorilor naturali: apa minerală carbogazoasă, mofete naturale, precum şi de climatul bogat în aeroioni negativi, existenţi datorită pădurilor de brazi.

Apele de aici au fost analizate de specialişti, care au ajuns la concluzia că acestea au puteri curative şi pot ameliora numeroase boli ale aparatului cardiac, sistemului digestiv, aparatului circulator, dar şi anumite tulburări nervoase. La Covasna, există baze de tratament deschise tot anul, iar oraşul trăieşte practic din turismul medical.

Cu fonduri europene, bani de la guvern sau cu ajutorul voluntarilor s-au reabilitat bazele de tratament de la Vâlcele, Şugaş, Covasna-Băi, Bodoc şi Hătuiacă. Acum, tot cu fonduri europene se modernizează celebra bază de tratament Biborţeni.

Staţiunea se află în curbura Carpaţilor Orientali, la o altitudine de 550-671 metri, la o distanţă de 35 de kilometri din oraşul Sfântu Gheorghe, 19 de kilometri de Târgu Secuiesc, 60 de kilometri de Braşov şi 250 de kilometri de Bucureşti. 

Peştera Viagra, cea mai mare mofetă natural din Europa

Peştera Puturosu, denumită aşa după mirosul pe care îl emană sulful, este situată la 1.052 de metri altitudine în judeţul Covasa în masivul cu acelaşi nume. Are o lungime de 14 metri.  Este cunoscută ca şi cea mai mare mofetă naturală din Europa datorită concentraţiei mare de sulf. Specialiştii spun că emană gaze cu bioxid de carbon la un debit de 3.000 mc în fiecare zi. Din cauza sulfului pereţii eu sunt galbeni. Chiar şi Împărăteasa Maria Teraza a recunoscut proprietăţile locului şi chiar ar fi dat ordin să se construiască o instalaţie care să capteze gazele. Din păcate aceasta a fost distrusă de mult.   

După primul război mondial medicii au început să-i recunoască proprietăţile terapeutice. Şi astăzi mulţi dintre vizitatorii grotei Puturosu vin aici în scopt medical. Terapia cu sulf are efecte terapeutice mai ales în bolile cardiovasculare şi de natură reumatică, dar este un tratament natural eficient şi împotriva alergiilor şi bolilor de piele. De asemenea, localnicii mai spun că bărbaţii trebuie să ajungă măcar odată aici deoarece sulful este o adevărată Viagra naturală.

Peştera Puturosu este situată lângă staţiunea Băile Balvanyos din judeţul Covasna. Ca să ajunge la grotă trebuie să porniţi de la hotelul Best Western din Balvanyos. De aici există indicatoare care vă vor îndruma, iar drumul se parcurge în aproximativ 30 de minute. Pe traseu veţi da şi de un urcuş mai greu, dar este o porţiune scurtă. Dacă obosiţi pe drum sunt bănci pe care vă puteţi odihni. Peştera se poate vizita în siguranţă. La intrarea în grotă sunt băncuţe şi un bazin de sulf, dar totul este aerisit şi nu este niciun pericol. 

Valea Zânelor şi Cetatea unde a trăit Ileana Cosânzeana

Cetatea dacică din Valea Zânelor este una dintre cele mai bine conservate din România. Potrivit site-ul Muzeului Naţional al Carpaţilor, primele săpături arheologice au fost iniţiate de cercetătorul clujean Alexandru Ferenczi în anii 1942-1943, care a reuşit să dezlege o parte din tainele cetăţii şi să demonstreze că cetatea a fost construită în epoca dacică. Cercetările au arheologice au continuat până în 1968, când cetatea a fost abandonat, dar a fost răvăşită de căutătorii de comori dornici de îmbogăţire.

Marea parte a zidurilor a fost scoasă la iveală în 1995, după ce o furtună puternică a pus la pământ o întreagă pădure. Începând cu anul 1998 săpăturile au fost reluate de un grup cercetări din mai multe judeţe. Aici s-au descoperit bucăţi de ceramică, monede şi obiecte de cult, pe baza cărora specialiştii au stabilit că cetatea datează din secolele II-I î.e.n. De ce au ales dacii această zonă pentru a construi cetatea este simplu. Era uşor de apărat deoarece pe o parte este o prăpastie şi duşmanii se puteau apropia cu greu. În plus,  în zonă au găsit piatră din belşug şi alte materiale de construcţie. Cetatea dacică a avut cinci terase cu ziduri groase de piatră.

Legenda spune că cetatea din Valea Zânelor a fost ultimul loc de refugiu al lui Decebal, după ce a fost învins de romani. Se spune că aici a stat ultima oară conducătorul dac înainte să moară.

O altă legendă spune că spune că în Valea Zânelor ar fi trăit Ileana Cosânzeana, cea mai frumoasă dintre pământence care a inspirat mai multe basme.

Cetatea dacică din Valea Zânelor a devenit ţinta căutătorilor de comori, dar până acum nimeni nu a găsit aurul ascuns. Se spune că în zidurile cetăţii ar fi ascunsă o comoară uriaşă pe care chiar dacii au fi lăsat-o acolo. Legenda merge mai departe şi spune că doar odată la şapte ani poarta secretă spre cuferele pline cu aur se deschide pentru o singură noapte. Până acum nimeni nu a găsit comoara, chiar dacă mulţi au căutat-o. 

Balta Dracului, vulcanul din centrul oraşului

Balta Dracului este un vulcan noroios care s-a format în urmă cu milioane de ani, dar a devenit mai cunoscut după anul 1800. Practic, este o groapă în care au loc multiple erupţii de nămol. Numele de Balta Dracului a fost dat în secolul al XVIII-a, când fenomelul se credea a fi unul de natură demonică, iar oamenii nici măcar nu se apropiau de groapa în care erau erupţiile de nămol. Se credea la acea vreme că apa fierbe la propriu deoarece era un foc al Iadului, unde necuratul se pregătea să-şi atragă adepţi.

Pârtii de schi de două ori mai ieftine decât în Poiana Braşov

În Covasna puteţi găsi alte două pârtii de schi. Una de 1000 de metri pentru schiorii avansaţi, dar şi una de dimensiuni mai reduse, respective 400 de metri pentru începători. Pârtiile au teleschi şi nocturnă, iar în sezon sunt deschide până la ora 21.00. De asemenea în Covasna studenţii şi pensionarii cu 50% reducere. Preţurile pentru teleschi sunt de 2 lei, o urcare pe pârtia mică şi 3 lei, pe pârtia mare. Se fac şi abonamente pentru un weekend întreg, iar acesta costă 60 de lei. 

Şi la Şugaş Băi, o staţiune aflată la 8 kilometri de Sfântu Gheorghe,  există o pârtie de 500 de metri cu teleschi şi nocturnă.  O urcare cu teleschiul costă 3 lei, dar există şi abonamente care pleacă de la 10 lei pentru patru urcări şi pot ajunge la 50 de lei pentru 30 de urcări. Abonamentele sunt valabile 100 de zile. În Covasna echipamentul de schi se închiriază cu 25 de lei, iar cazarea costă între 50 şi 100 de lei camera pe noapte. Şi aici o masă nu depăşeşte 30 de lei de persoană.