Sighetul Marmaţiei, vechea reşedinţă de judeţ a Maramureşului

Sighetul Marmaţiei, vechea reşedinţă de judeţ a Maramureşului

Sighetu Marmaţiei a fost reşedinţa Maramureşului FOTO:

Graniţele judeţului Maramureş s-au schimbat de-a lungul timpului. În perioada interbelică acesta cuprindea partea de nord al actualului judeţ, învecinându-se la est cu judeţele Rădăuţi şi Câmpulung, la est cu Satu Mare, la sud cu Năsăud şi Someş iar la nord cu Cehoslovacia şi Polonia. Până în anul 1919 Sighetul a fost reşedinţa fostului comitat Maramureş, iar în perioada interbelică a devenit reşedinţă aceluiaşi judeţ.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Deţinând statutul de reşedinţă de judeţ, Sighetul era considerat un adevărat centru cultural şi economic în perioada interbelică.  Secolul XIV, odată cu dezvoltarea urbană, a meşteşugurilor şi a comerţului transformă oraşul într-un centru înfloritor. 
 
Sighetul era considerat şi principalul centru universitar din judeţ. Prima şcoală atestă este cea calvină, urmând ca după reforma religioasă să se dezvolte cea catolică. Începând cu anul 1802 se dă startul construirii unei şcoli de învătământ superior, ce va funcţiona ca şi faculate până în anul 1918. Anul 1919 aduce cu sine un şi mai marte grad de dezvoltare a învăţământului din zonă, deschizându-se şcoli importante precum  Liceul „Dragoş-Vodă", Liceul de fete „Domniţa Ileana", Şcoala normală de băieţi „Regele Ferdinand", un gimnaziu comercial mixt, un liceu comercial de băieţi şi un liceu comercial de fete.  
 
Sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX face din Sight un important centru comercial prin punerea în funcţiune a căii ferate ce lega Sighetul de Polonia şi Bucovina. Ca urmare în oraş apar tipografii, fabrici de cherestea, de mobilă şi mai multe bănci. Datorită progresului accelerat, Sighetul, începând cu anul 1893 beneficiază de iluminat electric stradal, fiind cel de-al doilea oraş din partea de nord-vest, după Timişoara în care se realizează iluminatul. 
 
Reorganizarea teritorială începută în anul 1964 şi finalizată în 1968 aduce modificări imense în evoluţia Sighetului. Reşedinţa de judeţ este mutată la Baia Mare iar dezvoltarea fostului centru economic începe să stagneze. 
 
Anul 1965 aduce cu sine instaurarea comunismului şi a unei noi politici de oraganizare şi funcţionare a tuturor instituţiilor. Colectivizarea şi limitarea drepturilor umane accentuează şi mai mult limitarea dezvoltării Sighetului, urmând ca evenimentele din 1989 să facă revenirea economică şi mai dificilă. Ceea ce odată era cunoscut ca şi centrul cultural şi economic al oraşului cunoaşte astăzi o foarte slabă dezvolare. Deschiderea punctului de frontieră cu Ucraina în anul 2007 pare să fi avut un impact pozitiv asupra fostei reşedinţe de judeţ. Dacă până nu de mult principalele activităţi economice erau bazate pe prelucrarea materialului lemnos şi a confecţiilor, în ultimii ani au început să se deschidă mai multe unităţi cu profil comercial.
 
Mai citeşte:
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: