Legendele singurei mănăstiri din Maramureş care nu are cimitir pentru monahi. La moarte, călugării erau înveliţi în coaja copacilor şi îngropaţi pe câmp

Legendele singurei mănăstiri din Maramureş care nu are cimitir pentru monahi. La moarte, călugării erau înveliţi în coaja copacilor şi îngropaţi pe câmp

Manastirea Moisei din judetul Maramures FOTO:Dragos Hojda

Una dintre cele mai cunoscute mănăstiri din Maramureş este cea de la Moisei, unde se adună mii de pelerini an de an de hramul acesteia, Adormirea Maicii Domnului, pe 15 august. Deşi are o vechime de mai bine de 400 de ani, aceasta este singura din Maramureş unde nu există un cimitir al călugărilor, deoarece, potrivit tradiţiei, mohahii erau îngropaţi pe câmp, înveliţi în coaja unui copac.

Ştiri pe aceeaşi temă

Povestea mănăstirii Moisei, situată la poalele Pietrosului Rodnei, începe în anul 1599, an în care a fost atestată documentar pentru prima dată. Există în mănăstire un perete pe care scrie: „Această biserică a fost construită de călugărul Iosif în anul 1599“. Mănăstirea Moisei a fost construită pentru sihaştrii din munţii Moieseiului de către o familie, în memoria fiului lor, Grigore. Acesta plecase de acasă, din Moisei, spre Moldova, pentru a-şi găsi o soţie, însă nu s-a întors niciodată. Grigore intrase să înnopteze la Mănăstirea Putna, însă a rămas acolo şi s-a călugărit. 

Un semn de la Dumnezeu

Părinţii au donat acel teren călugărilor, pentru a face acolo o mănăstire în urma unui semn, a unei minuni. Şi anume vara, în timp ce ei se aflau la câmp, la fân, au auzit un sunet de clopot din pământ. Le-au spus călugărilor că e un semn de la Dumnezeu, că trebuie să facă în locul acela ceva pentru fiul lor, pe care îl credeau mort. „Au ridicat biserica şi au dat-o călugărilor de aici“, relatează stareţul Mănăstirii Moisei, Teofil Pop. 

Legenda spune că după ani, fiul crezut pierdut a ajuns în sat, fiind trimis după ajutoare de la Mănăstirea Putna, unde se călugărise şi avea numele de Mihai. A înnoptat chiar în casa părintească, fiind recunoscut de mamă după un semn din naştere şi după crucea de aramă pe care încă o purta la gât, ca moştenire de la familie. 

„Apoi, stareţul de la Mănăstirea Putna l-a trimis la Moisei, unde i-a dat în grijă micul lăsaş de cult. Tocmai de aceea, Mănăstirea Moisei a fost timp de aproape 100 de ani subordonată Mănăstirii Putna. Sava Brancovici a fost cel care a târnosit bisericuţa de lemn în 1672, fiind prezentă şi o delegaţie de la Mănăstirea Putna. Mănăstirea nu a avut de suferit nici de pe urma invaziilor tătare, nici în timpul comunismului, când a fost transformată în parohie pentru a nu fi închisă. Mănăstirea nu are un cimitir al ei pentru monahi. Tocmai pentru că exista tradiţia în zona aceasta ca monahii să fie înmormântaţi acolo unde au slujit înveliţi în coaja de copac, fără sicriu, fără nimic, aceştia fiind înmormântaţi pe câmp, fără a fi marcat în vreun fel mormântul. Aceasta este este explicaţia pentru care această mănăstire nu are cimitir propriu. Cimitirul care există acum este un cimitir al parohiei“, mai spune stareţul Mănăstirii Moisei. 

În momentul de faţă se aşteaptă fonduri pentru restaurarea picturii de interior a micii bisericuţe. În exterior, mănăstirea a fost restaurată acum câţiva ani. Tot de numele acestui lăcaş de cult se leagă şi un scandal privind cererea de retrocedare depusă de cultul greco-catolic. Acum nu mai există procese pe rol pe această speţă, ortodocşii având câştig de cauză. Mănăstirea Moisei are hramul Adormirea Maicii Domnului.  

Biserica din 1599 este construită din lemn de molid. A fost aşezată pe o fundaţie construită din piatră brută, puţin ridicată deasupra solului, având o lungime de 12,5 metri, iar lăţime de 4,5 metri. Stareţul Mănăstirii Moisei a mai amintit faptul că bisericuţa din 1599 este împărţită în altar, naos şi pronaos, iar în faţă are pridvor. Acoperişul este unitar, deasupra pronaosului se ridică turnul şi coiful cu crucea. Bârnele sunt late şi la mijlocul lor sunt prinse prin cuie de lemn.

La un moment dat a existat o propunere ca pelerinajul de la Mănăstirea Moisei din data de 15 august să fie inclus în patrimoniul mondial UNESCO.  

Citeste şi: 

UPDATE Şefa CNA, Laura Georgescu, urmărită penal pentru abuz în serviciu şi instigare la fals

Parlamentul schimbă legea pentru a putea să o demită pe Laura Georgescu din fruntea CNA

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările