Povestea fabuloasă lui Alexiu Pocol, un învăţător sărac îmbogăţit peste noapte din aur. Ce s-a ales de moştenirea lui
0Alexiu Pocol a avut o viaţă demnă de film: un învăţător sărac, îmbogăţit peste noapte, a ajuns un reper în înalta societate din România secolului al XIX-lea. Astăzi, în urma lui a rămas doar ruina castelului de pe Valea Borcutului, din Maramureş, ca dovadă vie că unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Nicolae Iorga a dus o viaţă excentrică.
Alexiu Pocol s-a născut în 1871, în localitatea Lozna, din judeţul Sălaj. A fost învăţător şi îşi ducea traiul modest, până într-o zi, când o căsătorie avea să-l propulseze în înalta societate. Prin alianţă, a ajuns peste noapte proprietar de mine de aur. Legenda spune că învăţătorul se afla într-o relaţie de dragoste cu fiica unui proprietar de mine, dar după decesul acestuia, Alexiu Pocol şi-a îndreptat atenţia spre mama fetei, cu care a început o relaţie amoroasă. Supărată, tânăra s-a retras la o mănăstire, în timp ce mama ei, cu 13 ani mai mare decât Alexiu Pocol, a devenit soţia lui.
Potrivit „Revistei Arhivelor Naţionale Maramureş“, nr. 3, în care doctorandul Robert Tokoly a publicat un studiu, Alexiu Pocol a fost învăţător, până la căsătoria cu Maria Mureşan. Împreună cu aceasta a avut şase copii, iar la căsătoria fiului său, naş de cununie a fost Iuliu Maniu.
De asemenea, în documentul semnat de Robert Tokoly se mai arată că proprietarul de mine a fost un personaj activ în viaţa politică, fiind chiar şi primar în municipiul Baia Mare, în perioada 1926-1927, preşedinte al Băncii Comerciale din Baia Mare, dar şi preşedinte al Uniunii Proprietarilor de Mine Particulare. De altfel, Alexiu Pocol a fost şi preşedinte al Filialei Baia Mare a Crucii Roşii şi membru marcant al ASTRA.
Alexiu Pocol, delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia
După Marea Unire din 1918, eveniment istoric în care s-a implicat personal, fiind delegat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, Alexiu Pocol a fost senator de Baia Mare, apoi preşedintele organizaţiei locale a Partidului Naţional Ţărănesc. Sfârşitul vieţii îl găseşte în postura unui membru marcant al Partidului Naţional Liberal, formaţiune politică la care aderă în vara anului 1927. Conform scrierilor, la nouă ani de la decesul soţiei sale, în 1935, Alexiu Pocol a încetat din viaţă la Budapesta, într-un sanatoriu unde se trata pentru afecţiunile renale de care suferea.
AUR PENTRU COROANA REGINEI
O figură excentrică, Alexiu Pocol nu se dădea la o parte când venea vorba de a epata în faţa cunoscuţilor sau a vecinilor. Deşi aceştia nu ştiau niciodată ce se întâmplă după poarta castelului de pe Valea Borcutului în care locuia alături de familia sa, umblau legende că proprietarul de mine deţinea atât de mult aur, încât şi-a pardosit cu aur una dintre camere, folosind monedele în cant.
„O altă legendă spune că, după îmbogăţire, înainte de a pleca de acasă, de la castelul din Valea Borcutului, pentru a veni în Baia Mare trimitea înainte o căruţă cu fân, care aşeza fân în toate gropile din drum pentru ca trăsura cu cei patru armăsari de rasă albi să nu aibă de suferit când trecea Domnul Pocol. Avem apoi o legendă care are o bază reală. El este cel care a dăruit aur familiei regale a României pentru făurirea coroanei Reginei Maria. La Baia Mare există consemnat acest lucru în câteva articole din presa locală din perioada interbelică, nu se menţionează neapărat momentul respectiv“, a menţionat Robert Tokolyi în cartea pe care a scris-o, despre viaţa lui Alexiu Pocol.
Castelul Pocol de pe Valea Borcutului
„TOTUL E VANDALIZAT“
Peste istoria castelului de pe Valea Borcutului, unde locuia familia lui Alexiu Pocol, s-a aşternut negura timpului. Un peisaj sumbru, cu cărămizi căzute, acoperiş şi geamuri sparte, aduce aminte de marea avere pe care o deţinea proprietarul de mine. Monumentul se află în administrarea Primăriei Baia Mare, după ce în vara acestui an Consiliul Judeţean a cedat toate imobilele aflate în patrimoniu. Potrivit intenţiilor făcute publice până acum de către municipalitatea băimăreană, Castelul Pocol ar urma să fie inclus într-un proiect pentru atragerea de fonduri. În urma acestui demers, monumentul ar urma să fie reabilitat, fiind transformat într-un centru cultural integrat.
După Revoluţie, clădirea a fost folosită de către Direcţia Generală de Protecţie a Copilului Maramureş, în castel locuind copiii instituţionalizaţi din întreg judeţul. Localnicii de pe Valea Borcutului îşi aduc aminte din poveştile bunicilor de legenda care era creionată în jurul controversatului Alexiu Pocol, proprietarul de mine care l-a găzduit în castel pe bunul său prieten Nicolae Iorga.
„Cândva învăţau mulţi copii acolo. De acolo au ieşit copii învăţaţi. Era o stricteţe de nedescris. Acum, s-a ales praful şi pulberea de tot. Casa Pocol nu mai are nici măcar geamuri. Totul stă să cadă. Acoperişul e un real pericol. S-a furat tot ce se putea fura. Au luat cu ei şi cărămizile. Sunt şoareci şi şobolani în interior. Totul e vandalizat. E mare păcat că nu ne respectăm monumentele istorice, mai ales că ar veni o mulţime de turişti să viziteze castelul“, spune o localnică din imediata apropiere a castelului.
„Demult era un gard de nu vedeai nimic înăuntru. Parcă era secret ce se întâmplă acolo. Toate legendele care circulă despre acest loc sunt legate de aur. Au rămas acum poveştile, pentru că, în rest, totul este distrus“, spune o altă vecină.
Castelul Pocol pe vremea când era locul în care a stat şi Nicolae Iorga. Sursă FOTO: Muzeul de Istorie
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
