Cum a descoperit Ana Aslan leacul anti-îmbătrânire care a uimit întreaga lume. Crezul româncei hărţuite de comunişti: „Nu se moare de bătrâneţe”

Cum a descoperit Ana Aslan leacul anti-îmbătrânire care a uimit întreaga lume. Crezul româncei hărţuite de comunişti: „Nu se moare de bătrâneţe”

Ana Aslan, fosta mare cercetătoare a României

Ana Aslan a rămas în istorie drept femeia care a învins bătrâneţea. Cercetătoarea a descoperit vitamina H3 şi a creat creme miraculoase anti-îmbătrânire folosite astăzi în zeci de ţări. În spatele medicului geriatru a stat o mare personalitate. Femeia elegantă care muncea 12 ore pe zi şi-a sacrificat viaţa personală pentru profesie şi crezul său.

"Nu se moare de bătrâneţe, ci de boala" a fost crezul în slujba căruia Ana Aslan şi-a pus toată viaţa şi pe care l-a demonstrat prin propria ei experienţă de viaţă. Cel mai celebru medic geriatru român a inventat primul medicament capabil să întâzie procesul de îmbătrânire. Pentru invenţia sa a fost supranumită ”Femeia care a învins bătrâneţea”.
 
A creat Gerovitalul H3, produs biotrofic  de origine românească şi a înfiinţat primul institut dedicat luptei contra bătrâneţii şi bolilor vârstei a treia. A muncit 12 ore pe zi, a renunţat la viaţa personală şi a nu a regretat nicio secundă sacrificiul. „Eu nu trăiesc în trecut. Eu în general trăiesc în prezent şi viitor. Nu mă gândesc la trecut, nici măcar nu îmi amintesc de trecut. Cred că altă trăsătură care m-a ajutat este aceea că nu regret nimic. Aşa am fost în viaţă şi aşa sunt acum. Nu regret nimic, nici lupta pe care am avut-o, nici că sunt singură, nimic! Da, eu aşa sunt!” , aşa se descria Ana Aslan .
 
Greva foamei pentru Medicină
 
Ana Aslan s-a născut la Brăila, pe 1 ianuarie 1897. A fost cel mai mic copil  al sotilor Sofia şi Margarit Aslan. Şi-a pierdut tatăl la 13 ani şi s-a mutat cu mama la Bucureşti. Aici a absolvit în 1915 ” Şcoala Centrală”. La vârsta adolescenţei visa să se facă pilot şi chiarna zburat cu un mic  aparat, tip Bristol - Coandă.  Când s-a decis să devină medic şi şi-a anunţat mama că vrea să urmeze cursurile Facultăţii de Medicină mama ei s-a opus. Sofia Aslan considera că medicina nu este o meserie potrivită pentru o femeie. Ca să-şi înduplece mama, Ana a intrat în greva foamei.
 
A urmat cursurile Facultăţii de Medicină din Bucureşti între 1915 si 1922. În perioada Primului Război Mondial, Ana Aslan a îngrijit soldaţi în spitalele militare din spatele frontului de la Iaşi. După război s-a întors în Bucureşti şi a lucrat alături de neurologul Gheorghe Marinescu. A lucrat ca  preparator la clinica II din Bucureşti, unde şi-a pregătit teza  de doctorat. A lucrat la spitalele Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, Clinica Medicală din Timişoara şi  Spitalul CFR.  În anul 1949 a fost numită şef al  Secţiei de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti.  A început să experimenteze  procaina în afecţiunile reumatice. Şi-a aplicat cercetarea pe cazul unui  student care era ţintuit la pat din cauza unei crize de artroză. Şi-a continuat mai apoi cercetările la un azil de bătrâni. Studiile şi cercetările sale  au relevat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă. Invenţia sa a reuşit să încetinească procesul de îmbătrânire cu aproape 40%.
 
Medicul celebrităţilor
 
Ana Aslan a inventat în 1952 Gerovitalul, un produs minune menit să combată bătrâneţea. Produsul a ajuns celebru în întreaga lume. Tot în 1952 a amenajat un institut dedicat problemelor vârstei a treia. Aceasta a fost prima instituţie din lume dedicată cercetării geriatrice. În 1952, Ana Aslan a primit premiul international si medalia "Leon Bernard", distincţie acordată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru contributia adusa la dezvoltarea gerontologiei si geriatriei.  În 1974 , institutul Anei Aslan s-a extins cu o secţie clinică nou.În 1980 cercetătoare a inventat, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, produsul geriatric Aslavital. Produsul a fost brevetat în 1980.
 
La clinica Anei Aslan au ajuns cele mai mari personalităţi ale vremii. În istoria medicinei româneşti niciun alt medic nu a fost atât de solicitat de oameni importanţi, de la regi, şefi de stat, scriitori celebri, vedete. Printre pacienţii Anei Aslan s-au numărat Pablo Neruda, Salvador Dali, Miguel Asturias, Charlie Chaplin,  Mareşalul de Gaulle, Indira Ghandi, Regele Arabiei Saudite, Generalul Franco, Mareşalul Tito, Marlene Dietrich, Lillian Gish, Aristotel Onasis, Jaqueline Kenedy,dna ltzack Shamir.
 
 
O doamnă elegantă
 
Toată viaţa Anei Aslan a stat sub semnul eleganţei. ”Când eram tânără îmi dădeam salariul de internă pe o lună pentru o rochie frumoasă”, mărturisea cercetătoarea. Pasionată de modă, atentă la siluetă, iubitoare de haine de firmă şi bijuterii, Ana Aslan a rămas în amintirea celor care au cunoscut-o drept o prezenţă impecabilă. Lua întodeauna masa la aceeaşi oră , îmbrăcată elegant şi purtând bijuterii. A fost toată viaţa atentă la alimentaţie şi a dus un trai echilibrat.
 
Muncea 12 ore pe zi
 
Cercetătoarea muncea 12 ore pe zi. Şi-a sacrificat viaţa personală în scopul atingerii crezului său. A avut relaţii cu personalităţi ale vremii pe care le-a ţinut departe de ochii presei. Se relaxa jucând cărţi, ascultând muzică, mergând la spectacole de balet şi de patinaj artistic.


Hărţuită de comunişti
 
Se spune că invenţiile Anei Aslan au adus venituri de 17 milioane de dolari ţării, în vremea lui Ceauşescu. În ciuda meritelor ei, comuniştii nu au plăcut-o. Aversiunea i-a venit din partea Elenei Ceauşescu care era deranjată de popularitatea celebrului medic. „Când ajungi să faci mai mult decât ceilalţi într-un domeniu orecare eşti întodeauna suspectat. Ţi se cer din ce în ce mai multe probe că ai avut dreptate”, povestea Ana Aslan.
 
Ana Aslan a înfiinţat un cămin de bătrâni denumit „Staţionarul de lungă durată” . Aici erau aduşi şi îngrijiţi bătrânii sărmani abandonaţi de familii.  Deoarece Ana Aslan a refuzat să le perceapă taxe pacienţilor , comuniştii i-au imputat în 1978 peste 1, 5 milioane lei , suma reprezentând contravaloarea cazării bătrânilor. Cercetătoarea s-a judecat timp de 7 ani  cu comuniştii.  A fost achitată în decembrie 1987, cu cinci luni înainte de a muri. 
Refuzata de comunişti
 
Ana Aslan a murit la 90 de ani  răpusă de boală. A fost convinsă că nu bătrâneţea a răspus-o, ci boala. Şi-a dorit să fie înmormântată creştineşte, cu preot şi să fie depusă alături de mama şi fratele ei.  Comuniştii i-au refuzat dorinţa. De la morga spitalului Elias unde a murit, a fost dusă la cimitirul Bellu, unde a fost înmormântată fără preoţi. Noaptea, pe mormânt, i s-a pus o cruce pe care a fost scris : Ana Vasilichia Aslan, 1897-1988.
 
Ana Aslan
 
Profesor titular la clinica medicala din Timisoara (1945-1949), 
Şef de sectie la Institutul de Endocrinologie, din Bucuresti (1949-1958) 
Director al Institutului National de Geriatrie si Gerontologie din Bucuresti-1958
Membru al Academiei de Stiinte din New York 
Membru al Uniunii Mondiale de Medicina Profilactica si igiena sociala
Membru de onoare al Centrului European de Cercetari Medicale Aplicative
Membru in Consiliul de Conducere al Asociatiei Internationale de Gerontologie
Membru al Societatii Nationale de Gerontologie din Chile
Preşedinta a Societatii Romane de Gerontologie

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: