VIDEO Viitura devastatoare care a întristat Crăciunul moţilor în 1995. Condiţiile meteo complexe care au favorizat inundaţiile de pe râul Arieş
0
Sute de locuinţe inundate, multe dintre acestea luate de ape şi mii de hectare de terenuri acoperite de ape. Acestea au fost pe scurt consecinţele viiturii de pe râul Arieş produsă în decembrie 1995, una dintre cele mai mari care au avut loc vreodată în această zonă.
Probabil în urmă cu 23 de ani au avut loc cele mai devastatoare inundaţii pe care moţii, chiar şi cei trecuţi de 90 de ani, le-au trăit vreodată. Locuitorii din apropierea Arieşului au avut un Crăciun trist în 1995. Barajul de acumulare de la Mihoieşti, situat în amonte de oraşul Cîmpeni, a mai atenuat din forţa apei, dar chiar şi aşa apa a acoperit mai multe străzi din oraş şi a inundat multe locuinţe situate în aval şi în amonte de baraj.
Viitura a fost favorizată de un cumul de factori: ploi foarte puternice, topirea accentuată a zăpezii pe fondul creşterii temperaturii, totul producându-se în condiţiile în care solul era îngheţat.
Profesorul de geografie Cornel Resiga, de la Colegiul Naţional ”Avram iancu” din Cîmpeni, a realizat o documentare privind inundaţiile din 1995. ”Viitura compusă (cu două vârfuri) din perioada 24-30 decembrie 1995 a avut o geneză mixtă (ploi suprapuse pe topirea zăpezilor) şi unele particularităţi”, spune Cornel Resiga, care a identificat o situaţie meterologică de excepţie. Potrivit acestuia, în cursul zilei de 23 decembrie 1995, în Munţii Apuseni, s-a produs o încălzire bruscă a vremii cu maxime diurne de până la 10 grade Celsius, însoţită de precipitaţii în intervalul 21-30 decembrie cu medii de 40-50 l/mp/24 de ore. Suma precipitaţiilor înregistrate în ultima decadă a lunii decembrie a fost de 270 l/mp la Scărişoara, 228 l/mp la Albac şi 213 l/mp la Cîmpeni. În plus faţă de ploi, stratul de zăpadă în bazinul superior al Arieşului înregistra grosimi de până la 25 de cm şi a început un proces rapid de topire.
”Aceste fenomene au găsit terenul îngheţat, astfel că valoarea scurgeriii s-a ridicat la 0,66 pentru bazinul superior al Arieşului (66% din precipitaţiile lichide şi stratul de zăpadă s-au scurs prin albiile râurilor). Pantele mari au favorizat o concentrare rapidă a apelor de şiroire în albii, generând cele două vârfuri ale viiturii complexe”, afirmă Cornel Resiga în lucrarea ”Calamităţi naturale în Munţii Apuseni. Viitura şi inundaţiile din perioada 24-30 decembrie 1995 din bazinul superior al Arieşului.
Profesorul de geografie a identificat şi rolul important al barajului de la Mihoieşti în atenuarea viiturii. ”În lac s-au stocat temporar debitele excedentare, fapt care a condus la «ruperea» vârfului undelor de viitură, micşorându-se totodată şi aria zonei inundată în aval. Acumularea Mihoieşti a reţinut circa 5 milioane metri cubi de apă la viitura din 24 decembrie 1995 şi 7-8 milioane metri cubi la cea din 27 decembrie 1995”, mai afirmă Cornel Resiga. Efectele celor două viituri au fost foarte puternice pentru zona afectată. Au fost inundate un număr mare de gospodării, şcoli, unităţi social-economice, mai ales în comunele Scărişoara, Vadu Moţilor, Vidra, Ponorel, Bistra şi în oraşul Cîmpeni. În plus au fost distruse poduri şi podeţe, avariate reţele telefoncie şi electrice, inundate mii de hectare de terenuri agricole, sute de animale moarte. Oraşul Cîmpeni a fost inundat parţial, în zona centrală apa ajngând până la 1 metru adâncime.
Barajul de la Mihoieşti are o înălţime de 21 de metri, iar coronamentul în lungime de peste 200 de metri este circulabil, folosit ca drum de acces către localitatăţile de pe Arieşul Mic. Amenajarea a fost pusă în funcţiune în anul 1987, dar a fost finalizată din punct de vedere a tuturor standardelor tehnice abia în 2018.
Se încarcă comentariile...
