Sentinţă finală în dosarul fraudei de peste 1 milion de euro de la CEC Zlatna: Elena Meteşan a fost condamnată la 5 ani şi 6 luni de închisoare cu executare
0
Curtea de Apel Alba Iulia a pronunţat luni, 21 mai 2018, sentinţa definitivă în dosarul fraudei de peste 1 milion de euro de la agenţia CEC Bank din oraşul Zlatna. Inculpata judecată pentru infracţiunea de delapidare, Elena Meteşan, a fost condamnată la pedeapsa de 5 ani şi 6 luni de închisoiare pentru 185 de acte materiale.
Curtea de Apel a majorat pedeapsa aplicată inculpatei după ce, iniţial, Tribunalul Alba a condamnat-o la 3 ani de închisoare. De asemenea, instanţa a menţinut despăgubirile pe care inculpata trebuie să le plătescă băncii la valoarea de 4.227.940 de lei şi 236.981 de euro. În total este vorba despre mai mult de 1 milion de euro. Bani au fost plătiţi, deja, de către CEC către 168 de clienţi care şi-ai pierdut sumele depuse în conturi. Un număr de 129 de clienţi nu au fost despăgubiţi pe motiv că nu deţin documente care să ateste faptul că ar fi avut în cont sumele de bani pe care le-au solicitat. O parte dintre aceştia a dat în judecată banca, separat, în civil. Suma totală de bani în dispută este cifrată la aproximativ 2 milioane de lei.
”Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba şi partea civilă CEC Bank SA Bucureşti împotriva sentinţei penale nr. 210/20.11.2017 pronunţate de Tribunalul Alba în dosarul nr. 3839/107/2017. Desfiinţează sentinţa penală apelată, sub aspectul laturii penale a cauzei în ce priveşte durata pedepsei principale aplicate inculpatei Meteşan Elena şi numărul actelor materiale reţinute ca şi componentă a acuzaţiei şi sub aspectul laturii civile, în ce priveşte moneda de plată a despăgubirilor civile şi precizarea momentului de la care curge obligaţia de plată a dobânzii legale şi procedând la o nouă judecată în aceste limite: Majorează pedeapsa principală aplicată inculpatei Meteşan Elena pentru săvârşirea infracţiunii de delapidare (185 acte materiale), de la 3 ani închisoare, la 5 ani şi 6 luni închisoare. Scade din pedeapsa aplicată durata reţinerii, arestării preventive şi arestului la domiciliu, cu începere din 9.09.2016 până în 21.05.2018. Obligă inculpata Meteşan Elena Ia plata către partea civilă CEC Bank SA Bucureşti a sumelor de 4.227.940.06 lei şi 235.981.21 euro sau echivalent în lei Ia data efectuării plăţii, cu dobânda legală calculată de Ia momentul despăgubirii clienţilor băncii, până la data achitării integrale a debitului. Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei penale apelate”, se afirmă în minuta de la Curtea de Apel.
În declaraţia dată în faţa anchetatorilor, Elena Meteşan, care este în prezent în arest la domiciliu, a spus că nu a dorit să prejudicieze clienţii, cunoscând faptul că oricum vor fi despăgubiţi şi nici nu a dorit să se îmbogăţească, pentru că ar fi donat banii sustraşi. A afirmat, în schimb, că era nemulţumită de condiţiile de muncă, de modul în care a fost tratată de superiori şi de salariul primit. ”Scopul urmărit de către inculpata Meteşan Elena a fost în primul rând de sabotare a activităţii CEC, inculpata considerând că nu a fost apreciată corespunzător de către conducerea unităţii şi în mod subsidiar de obţinerea unor foloase de natură financiară”, se afirmă în motivarea deciziei de la Tribunalul Alba, prin care a fost condamnată la 3 ani de închsioare cu executare. O parte din banii sustraşi de la clienţi ar fi ajuns la parohii ortodoxe din Zlatna.
”Inculpata Meteşan Elena a recunoscut comiterea faptelor, precizând faptul că scotea sume de bani din conturile clienţilor prin următoarea modalitate: Întocmea un ordin de retragere în numele clientului, pe care îl transmitea în format electronic şefei de agenţie T.E., iar aceasta îl semna, având încredere în angajată, ulterior era transmis casierei Popa Viorica (sora inculpatei Meteşan – n.r.) care elibera suma de bani inculpatei Meteşan Elena, iar aceasta îşi însuşea suma de bani, semnând în locul clientului cu privire la primirea sumei de bani”, se mai susţine în motivarea instanţei de la Tribunal. O altă metodă de delapidare era de a nu depune sumele de bani încasate de la clienţi în conturile de depozit sau chiar însuşirea acestor sume fără a deschide astfel de conturi pentru clienţii noi ai unităţii bancare.
În această a doua situaţie au fost identificate cazurile unor clienţi cărora, de regulă, le-a fost emis un document bancar intitulat ”retragere/depunere numerar” – (retras din uzul bancar), conţinând date de identificare ale deponentului, descrierea operaţiunii (suma depusă), unitatea bancară, data operaţiunii şi semnăturile titularului împreună cu ale funcţionarelor bancare (ofiţer cont şi casier). În fapt, aceste documente nu au fost înregistrate niciodată în evidenţele unităţii bancare, fiind formulare care nu prezintă serii sau numere de identificare, doar antetul unităţii bancare şi astfel, o parte din clienţi au constat faptul că, deşi deţin aceste documente, nu au figurat niciodată cu cont de depozit deschis la unitatea bancară. Totodată inculpata a mai precizat că au existat cazuri în care clienţii îi dădeau sume de bani, pe care nu-i depunea la CEC, însuşindu-şi sumele de bani”, se mai susţine în document.
Se încarcă comentariile...
