Fascinanta lume a „Tăului fără fund” de la Băgău, satul din Transilvania unde trăiesc jumate unguri, jumate români
0Într-un sat ghemuit între dealurile din răsăritul Aiudului, la vreo 7 km, imediat ce treci Mureşul la Ciumbrud se află Tăul fără fund. Aria protejată este pe teritoriul satului Băgău, comuna Lopadea Nouă.
Satul Băgău are, dincolo de numele uşor derutant, o istorie solemnă. Cu o atestare documentară încă din secolul al XIII-lea, în zonă s-au descoperit urme de aşezări din Epoca Bronzului şi din cea a Fierului. Ca să nu mai amintim de o necropolă datând din perioada prefeudală (sec. VII d.Hr.) situată pe dealul Gorganu, de Tău fără fund, un lac cu apă limpede, a cărui adâncime n-o ştie nimeni şi de un albastru incredibil şi cu floră unică, ori de biserica românească din lemn, Sf. Teodor Tiron, datând din 1733, pictată de Toader Zugravul. Apoi, un areal presărat cu toponime bizare: Lopadea Nouă, Ciumbrud, Asinip, Cicîrd, Hopîrta, Ciuguzel, Beţa, Ocnişoara, Odverem. Populaţia satului este de circa 500 de persoane.
Rezervaţia naturală se întinde pe o suprafaţă de 7,40 de hectare, este inclusă în situl Natura 2000 - Băgău şi reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul şi zona împrejmuitoare, turbării) ce adăposteşte floră şi faună specifică mlaştinilor.
În arealul rezervaţiei este semnalată prezenţa mai multor specii floristice (arbori, arbusti şi ierburi), printre care stejar, gorun, carpen, mesteacăn pufos, păducel, roua-cerului sau moşişoare. Tăul s-a format într-o fostă galerie de sare care s-a surpat în urmă cu zeci de ani, în care s-a acumulat apa.Nu este vreun punct de mare interes turistic pentru că nu a fost susfiecient promovat, dar este atipic pentru relieful deluros/montan, în sensul că are vegetaţie de mlaştină în jurul lacului.
În anul 2013 Asociaţia Bios în parteneriat cu Asociaţia Biounivers a implementat proiectul „Fascinanta lume a tăului fără fund”. Scopul proiectului a fost creşterea nivelului de informare şi de acceptare în rândul locuitorilor comunei Lopadea Nouă şi a publicului larg, cu privire la aria protejată de pe teritoriul satului Băgău. Prin proiect a fost amenajat un traseu tematic recreativ – educaţional “Băgău – Regatul broscuţelor”,
cu rol de a introduce vizitatorii în lumea minunată a naturii şi au fost organizate excursii ghidate, concurs cu tema ariei protejate şi amplasate trei panouri de informare.
Biserica din lemn veche de 300 de ani
În afară de Tăul fără fund, satul din Podişul Târnavelor mai oferă vicitatorilor ca şi atracţie o biserică monument istoric din anul 1733. Biserica a fost construită din bârne de brad îmbinate la capete în unghi drept şi aşezate pe tălpi de stejar. Altarul are formă poligonală cu 6 laturi. Pe latura sudică biserica are un mic pridvor, iar pe cea vestică un pridvor de dimensiuni mai mari în care se află şi clopotniţa. Aceasta pare a fi adăugată mai târziu, fiind susţinută de patru stâlpi centrali de stejar.
Acoperişul din şindrilă nu se mai păstrează, fiind înlocuită cu ţiglă în 1936, fapt ce a necesitat sprijinirea acoperişului cu structuri improvizate. Biserica are pictură pe lemn şi benzi de pânză lipite peste intersecţiile bârnelor, în pictură observându-se o influenţă a stilului apusean. Altarul este pictat în anul 1806 „pe cheltuiala lui Onu Petru”, conform inscripţiei cu caractere chirilice aflată deasupra uşii diaconeşti. Cu toate că inscripţia aminteşte anul şi numele donatorului, numele pictorului a rămas necunoscut.
Din patrimoniul mobil al bisericii fac parte următoarele obiecte mai importante, cum ar fi clopotul (pe care este inscripţionat anul 1791) şi mai multe icoane. Portiţa de intrare poartă următoarea inscripţie: „1796, mai 8, meşter Oltean Simion”.
Se încarcă comentariile...
